Compania Glovo, cumpărată majoritar de germani

04 Ian. 2022, 11:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
04 Ian. 2022, 11:45 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Aplicația spaniolă de livrări Glovo va fi preluată majoritar de rivalul german Delivery Hero, la capătul unei serii de tranzacții care au vizat și afacerile românești ale celor două companii, scrie startupcafe.ro.

Delivery Hero deținea deja 44% din Glovo, iar pe 31 decembrie 2021 a anunțat că a ajuns la o înțelegere cu o serie de acționari ai companiei spaniole să mai preia un pachet de 39,4% de la ei. Astfel, germanii devin acționarul majoritar al Glovo, cu un pachet de acțiuni de de 83,4%. În schimb, acționarii Glovo primesc acțiuni la Delivery Hero.

Reamintim că, în 2021, Glovo a anunțat că a achiziționat ea afacerilor Delivery Hero din România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Croația. Valoarea totală a tranzacțiilor se ridica la 170 de milioane de euro. Achiziția de pe piața românească a fost aprobată de Consiliul Concurenței de la București în decembrie 2021.

Astfel, în România și Bulgaria, Glovo a preluat foodpanda, subsidiară a Delivery Hero care operează în aceste două piețe.

Glovo este un marketplace online care permite utilizatorilor să comande, să trimită și să primească diverse bunuri, cu ajutorul unei aplicații de mobil. Startup-ul a fost lansat în anul 2015, la Barcelona, de către doi tineri antreprenori, Oscar Pierre și Sacha Michaud.

În decembrie 2019, firma spaniolă a anunțat că a ajuns la statutul de unicorn, valorând cel puțin 1 miliard de dolari, în urma unei investiții de capital de risc de 150 de milioane de dolari acordată atunci de fondul Mubadala, din Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite).

Între timp, valoarea startup-ului a crescut și mai mult, având în vedere că numai investițiile pe care le-a obținut sunt de aproximativ 1,2 miliarde de dolari, în cei aproape 7 ani de existență.

De partea cealaltă, Delivery Hero a fost fondat în anul 2011, la Berlin, de Niklas Östberg, Kolja Hebenstreit, Lukasz Gadowski și Markus Fuhrmann. Compania este listată deja la Bursa de la Frankfurt și are o valoare de piață de aproape 25 de miliarde de euro, în prezent.

21 Apr. 2026, 20:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Apr. 2026, 20:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor
Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.