Compania Glovo, cumpărată majoritar de germani

Aplicația spaniolă de livrări Glovo va fi preluată majoritar de rivalul german Delivery Hero, la capătul unei serii de tranzacții care au vizat și afacerile românești ale celor două companii, scrie startupcafe.ro.

Delivery Hero deținea deja 44% din Glovo, iar pe 31 decembrie 2021 a anunțat că a ajuns la o înțelegere cu o serie de acționari ai companiei spaniole să mai preia un pachet de 39,4% de la ei. Astfel, germanii devin acționarul majoritar al Glovo, cu un pachet de acțiuni de de 83,4%. În schimb, acționarii Glovo primesc acțiuni la Delivery Hero.

Reamintim că, în 2021, Glovo a anunțat că a achiziționat ea afacerilor Delivery Hero din România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herțegovina și Croația. Valoarea totală a tranzacțiilor se ridica la 170 de milioane de euro. Achiziția de pe piața românească a fost aprobată de Consiliul Concurenței de la București în decembrie 2021.

Astfel, în România și Bulgaria, Glovo a preluat foodpanda, subsidiară a Delivery Hero care operează în aceste două piețe.

Glovo este un marketplace online care permite utilizatorilor să comande, să trimită și să primească diverse bunuri, cu ajutorul unei aplicații de mobil. Startup-ul a fost lansat în anul 2015, la Barcelona, de către doi tineri antreprenori, Oscar Pierre și Sacha Michaud.

În decembrie 2019, firma spaniolă a anunțat că a ajuns la statutul de unicorn, valorând cel puțin 1 miliard de dolari, în urma unei investiții de capital de risc de 150 de milioane de dolari acordată atunci de fondul Mubadala, din Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite).

Între timp, valoarea startup-ului a crescut și mai mult, având în vedere că numai investițiile pe care le-a obținut sunt de aproximativ 1,2 miliarde de dolari, în cei aproape 7 ani de existență.

De partea cealaltă, Delivery Hero a fost fondat în anul 2011, la Berlin, de Niklas Östberg, Kolja Hebenstreit, Lukasz Gadowski și Markus Fuhrmann. Compania este listată deja la Bursa de la Frankfurt și are o valoare de piață de aproape 25 de miliarde de euro, în prezent.

#glovo #vanzare #afacere #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) trage un semnal de alarmă asupra problemelor de gestionare a patrimoniului public, cu accent pe clădirea Parlamentului, care, deși renovată, nu a fost dată oficial în exploatare. Conform raportului de audit privind rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) pentru anul 2024, aceste întârzieri au generat disfuncționalități grave în raportările contabile și au afectat corectitudinea situațiilor financiare.

„Deficiențele constatate în procesul de dare în exploatare a clădirii Parlamentului Republicii Moldova au condiționat tergiversarea transmiterii unor bunuri de către MIDR și, ca urmare, au generat o supraevaluare masivă a bilanțului consolidat: 581,6 milioane de lei în contul „Clădiri” și 36,9 milioane de lei în contul „Instalații de transmisie”. Mai mult, ministerul nu a asigurat reevaluarea a șase imobile gestionate de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, cu o suprafață totală de 405,8 m² și o valoare inițială de 188,4 mii lei. Deși nu s-au putut obține probe suficiente și adecvate pentru a stabili valoarea justă a acestora, Curtea de Conturi avertizează că supraevaluarea grupei de conturi „Clădiri” ar putea fi una semnificativă”, se arată în raportul auditorilor.

Potrivit auditorilor, tergiversările în transmiterea bunurilor aferente clădirii Parlamentului au dus la o supraevaluare artificială a bilanțului MIDR în conturile „Clădiri” și „Instalații de transmisie”. Mai mult, șase imobile gestionate de Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, cu o suprafață totală de peste 400 m², nu au fost reevaluate, ceea ce contravine obligațiilor legale privind actualizarea patrimoniului de stat.

Raportul relevă și alte deficiențe majore: infrastructura feroviară și terenurile aferente nu sunt înregistrate în contabilitatea Agenției Proprietății Publice și nici a MIDR, lăsând în aer evidența patrimoniului feroviar, proiectele sociale de locuințe pentru persoanele vulnerabile, finanțate din împrumuturi externe, nu au fost finalizate, deși autoritățile locale au început rambursarea creditelor, reforma feroviară este blocată din cauza lipsei de delimitare clară a patrimoniului și a implementării incomplete a noului Cod al transportului feroviar, transformarea Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” în S.A. „Administrația Națională a Drumurilor” bate pasul pe loc, deși termenul legal pentru reorganizare a expirat în 2023.

În privința auditului intern din cadrul MIDR, Curtea de Conturi notează o subdimensionare cronică: doar 3 din cele 6 posturi sunt ocupate, ceea ce reduce drastic capacitatea de monitorizare și control asupra activităților ministerului.

Dintre cele 10 recomandări anterioare ale Curții de Conturi, doar jumătate au fost implementate complet, în timp ce 4 au fost complet ignorate. Concluzia: opinia cu rezerve persistă, iar disfuncționalitățile grave în gestionarea patrimoniului public – inclusiv a clădirii Parlamentului – continuă să erodeze încrederea în administrarea corectă a bunurilor statului.