Bombă cu ceas în sistemul de pensii. Populația îmbătrânește, iar deficitul se adâncește

08 Ian. 2022, 12:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Ian. 2022, 12:02 // Actual //  bani.md

Sistemul de pensii al Republicii Moldova se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv baza îngustă de contribuții, îmbătrânirea populației, scăderea ratelor de înlocuire și creșterea deficitului din cauza indexării duble și a inversării politicilor, susține Guvernul în scrisoarea adresată a FMI pentru implementarea programului de reforme pe o perioadă de 40 de luni în schimbul unei finanțări de 560 mil. USD.

Reprezentanții executivului susțin că pentru moment a fost asigurată sustenabilitatea sistemului de pensii.

Pentru a face față acestor provocări, am majorat pensia minimă cu 68 la sută, până la 2000 lei, pentru a o aduce la nivelul de subzistență calculat. Am corectat recentele modificări de politici care prevedeau reducerea vârstei de pensionare de la 63 la 62 ani pentru bărbați și de la 59 la 57 ani pentru femei, fapt care ar fi condus la presiuni semnificative asupra sistemului de pensii, abrogând în Parlament actele legislative respective (acțiune prealabilă). În consultare cu Banca Mondială, intenționăm să modificăm formula de indexare și să extindem baza de contribuții pentru a atenua riscurile de sustenabilitate și a asigura rate de înlocuire viabile”, se arată în mesajul Guvernului.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la sfârșitul anului 2021, în Republica Moldova erau 686 mii de pensionari, iar ne uităm la raportul dintre salariați și beneficiarii de pensii e de vreo 1,25. Dar prin anii 2029, dacă ne uităm la creșterea demografică, până la sfârșitul decadei noi ar trebui să avem 1 salariat la 1 beneficiar de pensie și, de obicei, ca să devină un sistem sustenabil trebuie să fie 4 contribuabili la un pensionar. Or, republica Moldova prin 2030 cred că o să ajungem deja 1 la 1.

Pentru anul 2022 Bugetul Asigurărilor Sociale BASS a fost votat de deputați în sumă de 31,2 miliarde lei, în creștere cu 3,7 miliarde de lei față de anul precedent. În structura veniturilor, 59,8%  reprezintă resursele generale ale bugetului asigurărilor sociale de stat și 40,2% – transferurile de la bugetul de stat.

Economiștii atenționează asupra riscurilor care pot apărea la BASS, dacă nu se face nimic. „BASS care e mai tot timpul în deficit și unde 40% din veniturile BASS-ului sunt acoperite din transferuri de la bugetul de stat, să zicem, dacă noi nu facem nimic, dacă păstrăm status-quo-ul din cauza deficitului pe care îl avem la BASS, adică contribuțiile noastre cumva acoperă doar jumătate din cheltuielile pentru pensii, indemnizații, asta ar duce datoria publică la 60% din PIB, în condițiile în care deficitul va trebui acoperit de stat”.

Numărul tot mai ridicat al pensionarilor și împuținarea salariaților vor pune la un moment dat guvernanții să opteze pentru majorarea taxelor sau creșterea datoriei de pentru acoperirea deficitului BASS.

 

07 Sept. 2026, 22:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 22:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.