Sistemul de pensii al Republicii Moldova se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv baza îngustă de contribuții, îmbătrânirea populației, scăderea ratelor de înlocuire și creșterea deficitului din cauza indexării duble și a inversării politicilor, susține Guvernul în scrisoarea adresată a FMI pentru implementarea programului de reforme pe o perioadă de 40 de luni în schimbul unei finanțări de 560 mil. USD.
Reprezentanții executivului susțin că pentru moment a fost asigurată sustenabilitatea sistemului de pensii.
Pentru a face față acestor provocări, am majorat pensia minimă cu 68 la sută, până la 2000 lei, pentru a o aduce la nivelul de subzistență calculat. Am corectat recentele modificări de politici care prevedeau reducerea vârstei de pensionare de la 63 la 62 ani pentru bărbați și de la 59 la 57 ani pentru femei, fapt care ar fi condus la presiuni semnificative asupra sistemului de pensii, abrogând în Parlament actele legislative respective (acțiune prealabilă). În consultare cu Banca Mondială, intenționăm să modificăm formula de indexare și să extindem baza de contribuții pentru a atenua riscurile de sustenabilitate și a asigura rate de înlocuire viabile”, se arată în mesajul Guvernului.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la sfârșitul anului 2021, în Republica Moldova erau 686 mii de pensionari, iar ne uităm la raportul dintre salariați și beneficiarii de pensii e de vreo 1,25. Dar prin anii 2029, dacă ne uităm la creșterea demografică, până la sfârșitul decadei noi ar trebui să avem 1 salariat la 1 beneficiar de pensie și, de obicei, ca să devină un sistem sustenabil trebuie să fie 4 contribuabili la un pensionar. Or, republica Moldova prin 2030 cred că o să ajungem deja 1 la 1.
Pentru anul 2022 Bugetul Asigurărilor Sociale BASS a fost votat de deputați în sumă de 31,2 miliarde lei, în creștere cu 3,7 miliarde de lei față de anul precedent. În structura veniturilor, 59,8% reprezintă resursele generale ale bugetului asigurărilor sociale de stat și 40,2% – transferurile de la bugetul de stat.
Economiștii atenționează asupra riscurilor care pot apărea la BASS, dacă nu se face nimic. „BASS care e mai tot timpul în deficit și unde 40% din veniturile BASS-ului sunt acoperite din transferuri de la bugetul de stat, să zicem, dacă noi nu facem nimic, dacă păstrăm status-quo-ul din cauza deficitului pe care îl avem la BASS, adică contribuțiile noastre cumva acoperă doar jumătate din cheltuielile pentru pensii, indemnizații, asta ar duce datoria publică la 60% din PIB, în condițiile în care deficitul va trebui acoperit de stat”.
Numărul tot mai ridicat al pensionarilor și împuținarea salariaților vor pune la un moment dat guvernanții să opteze pentru majorarea taxelor sau creșterea datoriei de pentru acoperirea deficitului BASS.