Maia Sandu, indignată de refuzul Interpol de a-l da în căutare pe artizanul ingineriilor financiare Vlad Plahotniuc

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu s-a arătat nedumerită de decizia Interpol de a-l da în căutare internațională fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, unul din figuranții furtului miliardului din anul 2014.

Pe fiecare caz în parte se lucrează. În cazul lui Plahotniuc, din ce cunoaștem noi se ascunde în Turcia. Aici găsesc mai ciudată poziția Interpolului care a fost solicitat deja de câțiva ani să îl pună în căutare internațională, dar încă nu a făcut acest lucru. Amintesc că Plahotniuc este beneficiarul a multor scheme de corupție, dar mai ales a fraudei bancare în valoare de 12% din PIB. Repet, este cam ciudată această atitudine sau lipsei de decizie a Interpolului în raport cu Plahotniuc, dar știu că se lucrează și la nivel bilateral cu fiecare țară, acolo unde stau ascunși cei mai mari escroci ai Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu, într-un interviu pentru PROTV România.

Președintele spune că poartă discuții cu omologii săi despre cazurile de corupție din Republica Moldova.

Vorbesc cu omologii mei atunci când discutăm cu guverne, cu șefi de țări, solicităm acest ajutor și chiar la acel forum organizat de Casa Albă în decembrie am vorbit despre necesitatea de a aborda problema în complex, pentru că mulți oameni politici din țări cu instituții slabe ca Republica Moldova ajung să fugă în țări cu democrație consolidată, ajung să își ducă banii în aceste țări, iar pentru noi este foarte greu să recuperăm acești bani fără contribuția instituțiilor de drept din aceste țări. Apelul meu a fost să lucrăm împreună pentru ca oamenii nevoiași sau cu venituri mici din Republica Moldova să își poată recâștiga banii care le-au fost furați”, a precizat Sandu.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Ultimele date al Băncii Naționale a Moldovei relevă că până la 30 septembrie s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde de lei din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare, dar nu din furtul propriu-zis.

#sandu #Plahotniuc #interpol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După doi ani de creștere alimentată de cheltuielile militare, economia Rusiei încetinește abrupt și riscă să reintre într-o perioadă de stagnare prelungită, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI) în cel mai recent raport economic global.

Conform noilor estimări ale instituției, PIB-ul Rusiei va crește cu doar 0,9% în 2025, în scădere puternică față de avansul de 4,1% înregistrat anul trecut. Pentru 2026, FMI estimează o creștere marginală, de doar 1%. Comparativ cu prognoza din aprilie, estimarea pentru 2025 a fost redusă cu 0,6 puncte procentuale — cea mai drastică revizuire negativă în rândul tuturor marilor economii incluse în raport.

În aceste condiții, Rusia urmează să crească de trei ori mai lent decât economia globală, care va avansa cu 3% în 2025 și 3,1% în 2026, și de patru ori mai lent decât economiile emergente, a căror creștere este estimată la 4% și 4,1%.

Rusia va rămâne mult în urmă și față de marile economii. SUA vor cumula o creștere de 3,9% în următorii doi ani, China — 9%, iar India va avansa cu 6,4% anual, adică aproape de șapte ori mai repede decât Rusia.

Potrivit FMI, principalele motive ale frânării economice sunt înăsprirea politicilor fiscale și monetare, dar și scăderea prețurilor la petrol. Instituția estimează că prețul mediu al barilului Brent va scădea în 2025 cu 13,9%, până la 68,18 dolari, și va continua să coboare până la 64,33 dolari în 2026.

Datele oficiale pentru primul trimestru al anului 2025 confirmă tendința de încetinire: potrivit Rosstat, economia Rusiei a crescut cu doar 1,4%, de trei ori mai puțin decât în trimestrul precedent și de aproape patru ori sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. În plus, raportat trimestru la trimestru, PIB-ul Rusiei s-a contractat pentru prima dată din 2022.

Sectorul civil, în afara industriei de apărare, înregistrează o scădere cronică, începând din februarie, iar până la sfârșitul lunii iunie declinul a ajuns la 0,9% față de anul anterior, potrivit Centrului de analiză macroeconomică și prognoză, apropiat de guvernul rus.

Oficialii economici de la Kremlin avertizează că Rusia se află pe marginea recesiunii. Ministrul Economiei, Maxim Reșetnikov, a făcut acest anunț la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), iar guvernatoarea Băncii Centrale, Elvira Nabiullina, a declarat că resursele care au permis menținerea creșterii economice în ciuda războiului și sancțiunilor sunt „epuizate”.

Potrivit acesteia, Rusia a consumat deja două treimi din rezerva Fondului Național de Bunăstare, iar forța de muncă disponibilă și capacitățile industriale neutilizate au ajuns la limită.

FMI avertizează că, în absența reformelor structurale și pe fondul continuării cheltuielilor masive pentru război, economia rusă va continua să piardă teren față de restul lumii.