Gavrilița se păruiește cu Promo-Lex. Premierul: Vrem investiții în dreapta Nistrului. Enclava

Acuzația că Guvernul nu acționează pentru protejarea drepturilor omului pe teritoriul controlat de autoritățile de la Tiraspol nu corespunde adevărului. Subiectul se află în permanență pe agenda Cabinetului de miniștri și, în special, a Biroului politici de reintegrare, a comentat premierul Natalia Gavrilița acuzațiile Promo-Lex de neprotejare a drepturilor omului din stânga Nistrului și a importului deșeurilor de metale.

În ceea ce ține de piața metalelor uzate, includerea Moldovei pe o lista neagră din cauza activității unei întreprinderi din stânga Nistrului este un precedent extrem de periculos pe care nu îl putem accepta. Decizia UE vine pe fundalul unor intenții de a atrage investiții în piața metalurgică din Moldova care ar sparge monopolul uzinei de la Rîbnița în utilizarea metalelor colectate pe teritoriul Republicii Moldova, fapt care descurajează aceste investiții”, a replicat Gavrilița.

Gavrilița a precizat că deciziile referitor la importul metalelor vor fi adoptate de autoritățile Republicii Moldova pentru fiecare întreprindere în parte.

Astăzi, 27 ianuarie, Asociația Promo-Lex a emis o declarație în care se spune că regretă declarația Prim-Ministrei Natalia Gavrilița privind presupusul interes al Republicii Moldova în reluarea importului de fier vechi pentru uzina metalurgică din Râbnița în condițiile evitării abordării problemelor și a cazurilor grave de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, se arată în declarația Promo-Lex.

Ieri, după ședința Guvernului premierul Natalia Gavrilița a declarat că: „am acționat conform interesului național, care prevede protejarea pieței Republicii Moldova și crearea de oportunități în dreapta Nistrului”, după ce a fost întrebată de reluarea importului de fier vechi în Republica Moldova.

#metale #gavrilita #acuzatii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Traficul suspendat pe la Văleni a provocat pierderi de 480 de milioane de lei în trei ani.

Suspendarea traficului feroviar pe tronsonul Cahul–Giurgiulești, din cauza surpării căii ferate în zona Văleni, a generat pierderi pentru Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” – peste 480 de milioane de lei în ultimii trei ani. Segmentul de cale ferată, afectat grav în 2022 de alunecările de teren cauzate de ploile de la acea vreme, a blocat circulația trenurilor spre portul Giurgiulești.

După mai bine de doi ani de stagnare, autoritățile anunță în sfârșit un progres: documentația de proiectare pentru reabilitarea sectorului feroviar din satul Văleni, raionul Cahul, a fost finalizată. Potrivit CFM, este vorba despre un segment de aproximativ 360 de metri, unde vor fi efectuate ample lucrări de stabilizare a terenului, consolidare a malurilor râului Prut și instalare a unei construcții de susținere pe zona deformată.

Lucrările urmează să fie executate în baza unui proiect elaborat de compania „Intexnauca”, care a propus soluții inginerești moderne pentru prevenirea alunecărilor de teren și eroziunii. În paralel, CFM lansează licitația pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare propriu-zisă.

Reconstrucția acestui tronson este esențială pentru redeschiderea unei rute logistice strategice – linia directă spre portul Giurgiulești, fără a tranzita teritoriul statului vecin. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din cele 85 de milioane de lei alocate de Guvern pentru reabilitarea căii ferate în zonele Văleni și Fălciu.

Pierderile suferite de CFM – circa 10 milioane de lei pe lună din lipsa circulației pe acest segment – subliniază urgența și importanța redeschiderii rutei cât mai curând posibil.

#CFM #pierderi #companie