Gavrilița se păruiește cu Promo-Lex. Premierul: Vrem investiții în dreapta Nistrului. Enclava – gaura neagră a Europei

27 Ian. 2022, 15:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Ian. 2022, 15:59 // Actual //  bani.md

Acuzația că Guvernul nu acționează pentru protejarea drepturilor omului pe teritoriul controlat de autoritățile de la Tiraspol nu corespunde adevărului. Subiectul se află în permanență pe agenda Cabinetului de miniștri și, în special, a Biroului politici de reintegrare, a comentat premierul Natalia Gavrilița acuzațiile Promo-Lex de neprotejare a drepturilor omului din stânga Nistrului și a importului deșeurilor de metale.

În ceea ce ține de piața metalelor uzate, includerea Moldovei pe o lista neagră din cauza activității unei întreprinderi din stânga Nistrului este un precedent extrem de periculos pe care nu îl putem accepta. Decizia UE vine pe fundalul unor intenții de a atrage investiții în piața metalurgică din Moldova care ar sparge monopolul uzinei de la Rîbnița în utilizarea metalelor colectate pe teritoriul Republicii Moldova, fapt care descurajează aceste investiții”, a replicat Gavrilița.

Gavrilița a precizat că deciziile referitor la importul metalelor vor fi adoptate de autoritățile Republicii Moldova pentru fiecare întreprindere în parte.

Astăzi, 27 ianuarie, Asociația Promo-Lex a emis o declarație în care se spune că regretă declarația Prim-Ministrei Natalia Gavrilița privind presupusul interes al Republicii Moldova în reluarea importului de fier vechi pentru uzina metalurgică din Râbnița în condițiile evitării abordării problemelor și a cazurilor grave de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, se arată în declarația Promo-Lex.

Ieri, după ședința Guvernului premierul Natalia Gavrilița a declarat că: „am acționat conform interesului național, care prevede protejarea pieței Republicii Moldova și crearea de oportunități în dreapta Nistrului”, după ce a fost întrebată de reluarea importului de fier vechi în Republica Moldova.

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.