(VIDEO) Cine este și unde se află singurul antreprenor din Moldova care produce caserole ecologice și reciclabile?

Pentru un viitor curat și sănătos, avem nevoie de produse reciclabile și biodegradabile! Este convingerea lui Călin Harti, un tânăr din orașul Sângera, mun. Chișinău, care gestionează compania MoldPack, specializată în producerea ambalajelor și pungilor ecologice, pe care le furnizează antreprenorilor din toate domeniile de activitate. Întreprinzătorul, care ne oferă o soluție eficientă în lupta cu pachetele din plastic, și-a extins afacerea după ce a aplicat la multiple proiecte finanțate de Uniunea Europeană.

Cutiile de carton și hârtia prind o altă formă în mâinile angajaților care muncesc la fabrica lui Călin. Tânărul a preluat cârma companiei de la tatăl său în 2013, iar ulterior a suplinit linia de producere cu veselă, cutii și ambalaje ecologice, care vin să le înlocuiască pe cele din plastic.

„Tata producea cutii pentru fabrica sa de conserve, iar eu îl ajutam în timpul verii, atunci când eram student. Am decis să mă specializez în fabricarea ambalajului, a veselei și a caserolelor din carton deoarece sunt produse reciclabile și reutilizabile. Avem stabilite contracte atât cu micii antreprenori, cât și cu unele companii mari cu sute de angajați, din diverse sfere de activitate, precum: îmbrăcăminte, încălțăminte, panificație, pizzerie, produse de igienă, etc.”, declară entuziasmat Călin Harti.

MoldPack crează ambalaje moderne, estetice și calitative datorită utilajului modern de care dispune, achiziționat, în mare parte, prin intermediul granturilor și programele finanțate de Uniunea Europeană.

„Ajutorul Uniunii Europene a fost dominant. Ne-a oferit posibilitatea să creăm mai multe locuri de muncă, să ne extindem gama de produse și să realizăm într-un timp mai scurt comenzile”, punctează antreprenorul.

Compania lui Călin este singura din Moldova care produce caserole de carton pentru fructe, care pot fi personalizate. Echipamentul, necesar pentru realizarea acestora, a fost achiziționat în cadrul unui proiect finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Călin Harti are planuri mari de viitor, așa că nu ratează nicio posibilitate de a optimiza procesul de muncă și a extinde gama de produse.

„Recent, am aplicat la un nou proiect cofinanțat de UE, în baza căruia ar urma să procur prese hidraulice, așa încât resturile din procesul de producție să nu fie aruncate, dar refolosite. Este vorba despre un program de ecologizare, implementat de către ODIMM în scopul promovării, susținerii și dezvoltării întreprinderilor de a adopta practici de ecologizare a proceselor de producere și prestare a serviciilor”, subliniază Călin Harti.

La fabrică muncesc 26 de oameni. Unul dintre ei este Iurie Ciubuc, care lucrează aici cot la cot cu soția sa. Anii petrecuți peste hotare l-au învățat să aprecieze și mai mult oportunitățile de a munci acasă și de a fi alături de copii.

„Am lucrat câțiva ani la Moscova, dar m-am oprit acasă, deoarece și aici avem posibilitatea de a lucra, de a face un ban.Viața și așa este scurtă și aș vrea să stăm mai mult aproape unul de celălalt. Avem trei copii care trebuiesc crescuți și învățați”, spune Iurie Ciubuc.

Caserolele, cutiile, pungile și pachetele reciclabile și biodegradabile sunt o soluție pentru alți producători care trebuie să se adapteze, după ce Republica Moldova a ajustat legislația la prevederile Acordului de Asociere și Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și a interzis sacoșele din plastic.

„Familia și țara mă inspiră să rămân acasă și să nu plec. Cred că așa este corect. Sunt diverse programe, proiecte și chiar îi îndemn pe toți să aibă curajul să aplice și să-și transforme visul în realitate, așa cum am procedat și eu”, afirmă antreprenorul.

Mai multe studii demonstrează că pungile din plastic se descompun între 10 și 20 de ani, dar unele pot rezista chiar și o mie de ani, în timp ce ambalajele din carton sau hârtie dispar de pe fața Planetei între șase săptămâni și trei luni. Fii conștient, înlocuiește caserolele și pachetele din plastic cu cele din carton!

Acest material este produs în cadrul Campaniei „Descoperă Echipa Europa”, realizată cu suportul financiar al Uniunii Europene de către proiectul „Comunicare strategică și suport pentru mass-media în Republica Moldova”. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#echipa europa #caserole ecologica #vesela ecologica #istorie de succes #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.