Tofan pregătește moldovenii pentru o iarnă cu mai puține compensații: „Banii ăștia nu-i avem”

25 Aug. 2026, 22:11
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
25 Aug. 2026, 22:11 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Guvernul nu va putea menține în această iarnă sistemul de compensații la resursele energetice la amploarea celui aplicat anul trecut, când aproape 80% dintre gospodăriile eligibile au beneficiat de sprijin. Premierul Vasile Tofan a declarat, în cadrul emisiunii oe față de la Moldova 1, că păstrarea unui nivel similar de protecție ar necesita aproximativ 3,8 miliarde de lei, bani pe care bugetul nu îi are în prezent.

Șeful Executivului susține că principala provocare va fi identificarea categoriilor care au cea mai mare nevoie de ajutor, astfel încât resursele disponibile să fie concentrate asupra gospodăriilor vulnerabile.

„Dacă o să încercăm, de exemplu, să dăm compensații la fel ca anul trecut […] o să ne coste aproximativ 3,8 miliarde de lei. Dacă compensăm absolut toate costurile, ca oamenii să nu simtă nimic. Evident că noi banii ăștia nu-i avem”, a declarat Tofan.

Premierul a explicat că orice sumă suplimentară direcționată către compensații trebuie identificată în buget, ceea ce poate însemna mai puține resurse pentru alte domenii.

„Fiecare leu pe care îl dăm, noi oricum trebuie să-l luăm de undeva. Sau de la învățători, sau de la agricultori, sau de la drumuri. De undeva trebuie să-l luăm”, a spus premierul.

Potrivit lui Tofan, Guvernul lucrează la o nouă formulă de acordare a compensațiilor, care ar urma să fie prezentată în curând. Intenția autorităților este ca gospodăriile considerate cele mai vulnerabile să fie protejate aproape integral de efectul scumpirii resurselor energetice.

„Pentru oamenii cei mai vulnerabili trebuie să venim cu un mecanism care le-ar acoperi practic toate costurile la scumpiri”, a afirmat premierul.

Numărul exact al beneficiarilor nu a fost însă stabilit. Tofan spune că Executivul analizează mai multe scenarii, inclusiv variante în care sprijinul ar putea fi concentrat asupra celor mai vulnerabile 30%, 40% sau 50% dintre gospodării.

Premierul a comparat situația cu anii precedenți. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, în 2023 compensațiile au ajuns practic la toate gospodăriile care au depus cereri, în condițiile în care Republica Moldova beneficia atunci și de sprijin financiar important din partea partenerilor externi. Anul trecut, din aproximativ 800.000 de gospodării potențial eligibile, 621.000 au primit ajutor, ceea ce reprezintă aproape 80%.

„Dacă mă întrebați pe mine, nu cred că o să putem ajuta 80% din gospodării”, a recunoscut Tofan.

Guvernul încearcă între timp să atragă bani suplimentari din exterior. Premierul a precizat că discuțiile cu partenerii vizează granturi, nu noi împrumuturi, iar autoritățile desfășoară ceea ce el a numit o „diplomație economică intensă” pentru identificarea resurselor necesare.

Tofan a mai spus că sunt analizate și anumite soluții privind reducerea unor costuri din bilanțul de gaze, însă a refuzat deocamdată să ofere detalii.

Decizia finală privind numărul beneficiarilor și valoarea compensațiilor va fi luată după ce Guvernul va avea o imagine clară asupra resurselor disponibile și a sprijinului extern pe care îl poate obține.

„Oamenii cei mai vulnerabili, cu siguranță, vor fi acoperiți și nu o să simtă aceste scumpiri”, a dat asigurări premierul.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.