Drumul spre iad e pavat cu intenții bune. CNA: Matrapazlâcuri la importul filtrelor de apă și achiziției metalului

Centrul Național Anticorupție a depistat riscuri de corupție la ultimele modificări la Codul fiscal al Republicii Moldova. Acestea se referă la proiectul de lege prin care se vrea micșorarea TVA-ului la importul de filtre de apă și inițiativa legislativă ce ține de regimul fiscal al persoanelor fizice, care activează în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

Proiectul de lege privind modificarea cotei taxelor și impozitelor percepute la importul de aparate de filtrare și purificare a apei vine să asigure accesul populației la apă potabilă de calitate la pachet cu mai multe riscuri de corupție, care pot prejudicia interesul public, se arată în Raportul de expertiză. Experții CNA spun că, amenințările de corupție apar pentru că legea nu este corelată cu politicile statului în domeniul bugetar-fiscal și nu garantează că o TVA mai mică va duce la scăderea prețurilor de comercializare a acestor mărfuri.

Prin urmare, CNA recomandă evaluarea impactului legii în societate, astfel încât aceasta să crească realmente accesul cetățenilor la utilaj ce asigură o apă de o calitate mai bună. Altfel, stabilirea unei cote reduse la TVA pentru categoriile respective de produse, poate genera riscul ca legea să fie interpretată în folosul unui grup restrâns de persoane, cointeresate în importul și comercializarea acestui tip de aparate.

Și legea achiziției fierului vechi amenințată de corupție

Concomitent, experții Direcției expertiză anticorupție a CNA au identificat mai multe lacune, de natură să genereze manifestări de corupție, în inițiativa legislativă referitoare la regimul fiscal al persoanelor fizice din domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

Raportul arată că, chiar dacă proiectul de lege promovează utilizarea instrumentelor electronice de plată, evitarea evaziunilor fiscale și reducerea activității economice din domeniu în afara regimului de activitate, prevederile prin care plățile în numerar sunt susținute în detrimentul plăților prin transfer, pot duce la prejudicierea interesului public. Prin urmare, CNA atrage atenția legiuitorului asupra faptului că reglementarea defectuoasă a modalității de plată, nemijlocit în numerar, riscă să determine apariția manifestărilor de corupție în procesul controalelor efectuate de către funcționarii fiscali, asupra activității agenților economici licențiați în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

#coruptie #lege #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță a avertizat, în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, că Republica Moldova este vulnerabilă din cauza dependenței de „banii politici”, pe care i-a comparat cu un „iaz de ploaie”: vin când există susținere politică, dar pot dispărea rapid odată cu schimbarea fluxurilor politice.

Potrivit lui Ioniță, Uniunea Europeană privește tot mai prudent situația din Republica Moldova și ar putea reintroduce condiționalități stricte, similare celor 28 de condiții economice formulate în 2016–2017, care, spune economistul, nu au fost niciodată anulate și pot fi reamintite oricând. „UE se va uita la democrație, la bani și la implementarea reformelor, iar aici avem probleme”, a subliniat el.

Un exemplu concret este proiectul apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași, care prevede circa 50 de milioane de euro grant din partea UE și a Germania. Proiectul ar urma să asigure apă pentru raioanele Strășeni și Călărași, să ieftinească apa în Chișinău prin creșterea numărului de consumatori și să reducă costurile de pompare, însă se află în blocaj de peste un an. Ioniță susține că există „un sabotaj din interiorul sistemului”.

Economistul a menționat că ministrul Vladimir Bolea ar fi demarat ședințe pentru a identifica blocajele, iar primarul de Strășeni, Valentina Căseani, ar fi confirmat existența unor obstacole instituționale. „Este grant, nu împrumut. Dacă mai pierdem un an, vom ajunge să explicăm de ce am ratat 50 de milioane de euro”, a spus Ioniță.

Economistul afirmă că, raportat la PIB, Moldova primește de cel puțin două ori mai puține granturi decât ar fi posibil. În 2014, granturile reprezentau circa 3% din PIB, iar dacă acest nivel ar fi fost menținut, în prezent Moldova ar fi trebuit să primească aproape 12 miliarde de lei anual. El estimează, totodată, că în 2025 bugetul a ratat executarea a cel puțin 3 miliarde de lei din cauza absorbției slabe a fondurilor.

Ioniță a amintit și exemple din trecut: finanțările nerambursabile din România pentru renovarea grădinițelor, grantul UE de 25 de milioane de euro pentru gazoductul Iași–Ungheni, precum și programele americane de tip „Provocările Mileniului”, care ar fi putut continua cu sute de milioane de dolari pentru energie și infrastructură, dar nu au fost valorificate.

„Problema nu este lipsa banilor, ci incapacitatea de a pregăti și implementa proiecte. Granturile nu vin în geantă, ele se câștigă prin proiecte”, a conchis economistul, avertizând că fără deblocarea rapidă a proiectelor și accelerarea reformelor, Republica Moldova riscă să piardă sprijinul nerambursabil extern exact într-un moment de susținere politică fără precedent.