Drumul spre iad e pavat cu intenții bune. CNA: Matrapazlâcuri la importul filtrelor de apă și achiziției metalului

Centrul Național Anticorupție a depistat riscuri de corupție la ultimele modificări la Codul fiscal al Republicii Moldova. Acestea se referă la proiectul de lege prin care se vrea micșorarea TVA-ului la importul de filtre de apă și inițiativa legislativă ce ține de regimul fiscal al persoanelor fizice, care activează în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

Proiectul de lege privind modificarea cotei taxelor și impozitelor percepute la importul de aparate de filtrare și purificare a apei vine să asigure accesul populației la apă potabilă de calitate la pachet cu mai multe riscuri de corupție, care pot prejudicia interesul public, se arată în Raportul de expertiză. Experții CNA spun că, amenințările de corupție apar pentru că legea nu este corelată cu politicile statului în domeniul bugetar-fiscal și nu garantează că o TVA mai mică va duce la scăderea prețurilor de comercializare a acestor mărfuri.

Prin urmare, CNA recomandă evaluarea impactului legii în societate, astfel încât aceasta să crească realmente accesul cetățenilor la utilaj ce asigură o apă de o calitate mai bună. Altfel, stabilirea unei cote reduse la TVA pentru categoriile respective de produse, poate genera riscul ca legea să fie interpretată în folosul unui grup restrâns de persoane, cointeresate în importul și comercializarea acestui tip de aparate.

Și legea achiziției fierului vechi amenințată de corupție

Concomitent, experții Direcției expertiză anticorupție a CNA au identificat mai multe lacune, de natură să genereze manifestări de corupție, în inițiativa legislativă referitoare la regimul fiscal al persoanelor fizice din domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

Raportul arată că, chiar dacă proiectul de lege promovează utilizarea instrumentelor electronice de plată, evitarea evaziunilor fiscale și reducerea activității economice din domeniu în afara regimului de activitate, prevederile prin care plățile în numerar sunt susținute în detrimentul plăților prin transfer, pot duce la prejudicierea interesului public. Prin urmare, CNA atrage atenția legiuitorului asupra faptului că reglementarea defectuoasă a modalității de plată, nemijlocit în numerar, riscă să determine apariția manifestărilor de corupție în procesul controalelor efectuate de către funcționarii fiscali, asupra activității agenților economici licențiați în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.

#coruptie #lege #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.