Kozak fumează nervos! Gavrilița urgentează eforturile de interconexiune energetică cu România

Prim-ministrul moldovean Natalia Gavriliţa a pledat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de premierul Nicoale Ciucă, pentru urgentarea eforturilor de interconexiune energetică.

Criza energetică globală care a afectat şi Republica Moldova a fost o nevoie în care s-au văzut prietenii. Suportul oferit de Uniunea Europeană, ţările membre ale UE şi, în mod special, România a fost esenţial pentru depăşirea momentelor celor mai critice prin care am trecut noi în luna octombrie. În contextul proiectelor energetice majore pe care le desfăşoară România, inclusiv pe dimensiunea extragerii şi stocării de gaze naturale, dar şi pe dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei electrice, e nevoie de urgentarea eforturilor de interconexiune energetică”, a spus ea.

Natalia Gavriliţa a reamintit că în cursul zilei de vineri i-a înmânat premierului Ciucă certificatul privind executarea integrală a obligaţiilor contractuale asumate de Eurotransgaz prin contractul de vânzare – cumpărare la concursul investiţional al complexului patrimonial unic ‘Vestmoldtransgaz’, care reprezintă punctul final în construcţia gazoductului Iaşi – Chişinău.

Guvernul nostru, imediat de la învestire, a deblocat procesele legate de interconectarea prin linii electrice de înaltă tensiune şi aici am avut o colaborare foarte bună cu colegii din România”, a menţionat ea.

Premierul de la Chişinău a apreciat că o „semnificaţie aparte” în relaţiile bilaterale o reprezintă decizia de a construi un pod nou peste Prut. Ea a subliniat că este primul pod nou care va lega malurile Prutului după independenţă.

„E vorba de podul care va uni două localităţi cu acelaşi nume: Ungheni. E un pod care va aduce bunăstare oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului şi nu e vorba doar de combustibil şi timp economisit pentru călătorie, ci inclusiv de sentimentul de apropiere, care va genera noi oportunităţi de angajare, noi fluxuri de turişti şi consumatori şi noi afaceri, create atât în Ungheni, cât şi la Iaşi. Prin construcţia acestui pod, Iaşiul se apropie de Chişinău, iar Chişinăul se conectează direct cu reţeaua de autostrăzi europene”, a arătat ea.

Natalia Gavriliţa a salutat de asemenea aprobarea acordului privind fondul de 100 de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova.

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că Guvernul României „urmăreşte cu îngrijorare provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova în sectorul energetic”.

„Suntem în continuare alături de Republica Moldova în acest domeniu sensibil, cu implicaţii semnificative pentru cetăţeni”, a arătat premierul la finalul şedinţei comune a celor două guverne, român şi moldovean.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#interconexiune #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.