Kozak fumează nervos! Gavrilița urgentează eforturile de interconexiune energetică cu România

11 Feb. 2022, 16:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Feb. 2022, 16:42 // Actual //  bani.md

Prim-ministrul moldovean Natalia Gavriliţa a pledat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute alături de premierul Nicoale Ciucă, pentru urgentarea eforturilor de interconexiune energetică.

Criza energetică globală care a afectat şi Republica Moldova a fost o nevoie în care s-au văzut prietenii. Suportul oferit de Uniunea Europeană, ţările membre ale UE şi, în mod special, România a fost esenţial pentru depăşirea momentelor celor mai critice prin care am trecut noi în luna octombrie. În contextul proiectelor energetice majore pe care le desfăşoară România, inclusiv pe dimensiunea extragerii şi stocării de gaze naturale, dar şi pe dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei electrice, e nevoie de urgentarea eforturilor de interconexiune energetică”, a spus ea.

Natalia Gavriliţa a reamintit că în cursul zilei de vineri i-a înmânat premierului Ciucă certificatul privind executarea integrală a obligaţiilor contractuale asumate de Eurotransgaz prin contractul de vânzare – cumpărare la concursul investiţional al complexului patrimonial unic ‘Vestmoldtransgaz’, care reprezintă punctul final în construcţia gazoductului Iaşi – Chişinău.

Guvernul nostru, imediat de la învestire, a deblocat procesele legate de interconectarea prin linii electrice de înaltă tensiune şi aici am avut o colaborare foarte bună cu colegii din România”, a menţionat ea.

Premierul de la Chişinău a apreciat că o „semnificaţie aparte” în relaţiile bilaterale o reprezintă decizia de a construi un pod nou peste Prut. Ea a subliniat că este primul pod nou care va lega malurile Prutului după independenţă.

„E vorba de podul care va uni două localităţi cu acelaşi nume: Ungheni. E un pod care va aduce bunăstare oamenilor de pe ambele maluri ale Prutului şi nu e vorba doar de combustibil şi timp economisit pentru călătorie, ci inclusiv de sentimentul de apropiere, care va genera noi oportunităţi de angajare, noi fluxuri de turişti şi consumatori şi noi afaceri, create atât în Ungheni, cât şi la Iaşi. Prin construcţia acestui pod, Iaşiul se apropie de Chişinău, iar Chişinăul se conectează direct cu reţeaua de autostrăzi europene”, a arătat ea.

Natalia Gavriliţa a salutat de asemenea aprobarea acordului privind fondul de 100 de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova.

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că Guvernul României „urmăreşte cu îngrijorare provocările majore cu care se confruntă Republica Moldova în sectorul energetic”.

„Suntem în continuare alături de Republica Moldova în acest domeniu sensibil, cu implicaţii semnificative pentru cetăţeni”, a arătat premierul la finalul şedinţei comune a celor două guverne, român şi moldovean.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.