Gazprom își arată mușchii în fața Moldovei! Anunțul deceniului al Natalei Gavrilița: La anul vom avea gaze depozitate

Premierul Natalia Gavrilița s-a arătat îngrijorată de situația de la granița Ucrainei, în condițiile în care acest lucru ar perturba aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova. „Este un risc serios pe care îl luăm în considerare or, noi avem un contract care este valid. Dacă se întrerupe furnizarea există alte modalității prin care puteam accesa gazele. În criza din octombrie am spus este că am diversificat căile de acces și putem importa și prin sudul țării prin revers și prin conducta Iași-Chișinău”.

Premierul s-a arătat convins, în cadrul emisiunii „În Profunziime”, că anul viitor Republica Moldova va intra pregătită în iarnă.

În această vară vom depozita gaz pentru sezonul rece. Am discutat cu premierul Ciucă din România și puteam depozita gaze naturale pe o lună două. Întrebarea este prețul. Ne confruntăm, la fel ca și foarte multe țări europene cu această creștere exorbitantă a prețurilor pe piața gazelor naturale și a resurselor energetice. Dacă e să cumpărăm pe piața spot prețurile sunt foarte mari”, a comentat premierul Gavrilița.

Oficialul a spus că pentru asigurarea securității energetice deja se lucrează la un proiect de lege.

În Parlament urmează să fie votată legea gazelor care să instituie obligativitatea creării rezervelor de gaze naturale. În plus, pentru populație avem un pachet de compensații semnificativ și compensații directe în factură și pentru căldură, dar și pentru business”, a menționat Gavrilița.

Referindu-se la situația financiară dificilă a Moldovagaz, premierul a arătat că este o problemă mai veche de care se fac responsabili acționarii – Gazprom, dar și fostele guverne.

Moldovagaz a încercat să se credite de la bănci pentru a depăși situația în care s-a pomenit, însă este într-o situație financiară dificilă și de aia băncile au refuzat. Întrebarea este către Gazprom către guvernele anterioare. Timp de 30 de ani s-au acumulat o serie de probleme în tot sistemul energetic. Îmi pare rău că guvernul trebuie să intervină. Or, principalul obiectiv este să vedem ce putem face cum putem crește producția proprie de resurse energetice și cum ne putem orienta către metode alternative de generare a energiei electrice”, a punctat Gavrilița.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#gavrilita #gaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.