Țara care adoptă săptămâna de lucru de 4 zile. Angajații pot uita de șef după încheierea programului de muncă

15 Feb. 2022, 15:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Feb. 2022, 15:39 // Actual //  MD Bani

În scurt timp, angajații din Belgia vor putea beneficia de o săptămână de lucru de patru zile. Schimbările au loc în cadrul unei serii de reforme pe piața muncii din Belgia anunțate marți.

Pachetul de reforme agreat de guvernul de coaliție va acorda, de asemenea, angajaților dreptul de a opri dispozitivele de lucru și de a ignora mesajele legate de muncă după încheierea programului de lucru, fără teama de a fi sancționați, scrie Euronews.

„Am trecut prin doi ani grei. Cu acest acord, am stabilit un nou început pentru o economie mai inovatoare, mai durabilă și mai digitală. Scopul este de a putea face oamenii și afacerile mai puternice”, a declarat premierul belgian Alexander de Croo în cadrul unei conferințe de presă unde a anunțat pachetul de reforme.

Lucrătorii din economia gig vor primi, de asemenea, protecții legale mai puternice în temeiul noilor reguli, în timp ce angajații cu normă întreagă vor putea lucra cu program flexibil la cerere.

Echilibru între viață personală și viață profesională

O parte semnificativă a noilor reforme din Belgia au impact asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată a angajaților atât din sectorul public, cât și din cel privat.

Săptămâna de lucru de patru zile convenită de guvernul federal al țării le va oferi angajaților posibilitatea de a solicita o săptămână de patru zile.

„Acest lucru trebuie făcut la cererea angajatului, angajatorul oferind motive temeinice pentru orice refuz”, a declarat ministrul belgian al muncii Pierre-Yves Dermagne în conferința de presă.

În cadrul sistemului belgian, angajații ar putea să condenseze actuala săptămână de cinci zile în patru zile. În practică, aceasta înseamnă menținerea unei săptămâni de lucru de 38 de ore, cu o zi liberă suplimentară care compensează zilele de lucru mai lungi.

Ministrul Muncii, Pierre-Yves Dermagne, a spus că reformele îi vor ajuta pe cei care sunt co-parentali.
De asemenea, lucrătorii vor putea solicita programe de lucru variabile, reînnoibile la fiecare șase luni. Perioada minimă de preaviz pentru ture se schimbă și ea, companiile fiind acum obligate să furnizeze programe cu cel puțin șapte zile înainte.

„Acest lucru ar fi de folos celor care doresc să petreacă mai mult timp cu copiii lor”, a spus Dermagne într-un comunicat, adăugând că propunerile ar fi de ajutor în special pentru părinții divorțați sau separați care au custodia copiilor lor.

Uită de telefon după ce s-a încheiat ziua de muncă

În ianuarie, funcționarilor publici care lucrează pentru guvernul federal al Belgiei li s-a dat dreptul de a se deconecta, permițându-le să închidă dispozitivele de lucru și să ignore mesajele după ore fără sancțiuni din partea șefilor.

Acum, toți lucrătorii belgieni, inclusiv cei din sectorul privat, vor primi același drept, a spus Dermagne marți.

În practică, noua lege se va aplica tuturor angajatorilor cu peste 20 de angajați. Se va aștepta ca angajatorii să negocieze cu sindicatele pentru a include dreptul la deconectare în contractele colective.

Munca pe platformă este reglementată

Pachetul de reformă vizează, de asemenea, economia gig, lucrătorii pentru platforme precum Uber, Deliveroo și Just Eat Takeaway primind asigurare împotriva accidentelor de muncă și reguli mai clare care definesc cine este – și nu – lucrător pe cont propriu.

Noile reforme ale muncii din Belgia se adaugă unei propuneri de directivă a Uniunii Europene care stabilește cinci criterii pentru a judeca dacă un muncitor de gig ar trebui sau nu considerat angajat.

În Belgia, lucrătorii platformei care îndeplinesc trei din opt criterii posibile – inclusiv cei a căror performanță în muncă este monitorizată, care nu pot refuza locurile de muncă sau a căror plată este decisă de companie – vor fi acum considerați angajați cu drept de concediu medical și concediu plătit. .

Regulile nu împiedică pe nimeni să lucreze ca freelancer sau antreprenor, a spus ministrul afacerilor sociale, Frank Vandenbroucke.

„Dacă cineva dorește să lucreze ca liber profesionist, o poate face și va avea mai multă autonomie”, a spus el.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.