Parlamentul Estoniei, ţară membră NATO, a votat în favoarea introducerii „no-fly zone” deasupra Ucrainei

14 Mart. 2022, 22:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mart. 2022, 22:02 // Actual //  bani.md

Estonia este prima naţiune membră NATO care solicită în mod oficial implementarea unei zone de interdicţie a zborurilor pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Parlamentul Estoniei a cerut luni statelor membre ONU „să ia măsuri imediate pentru a stabili o zonă de excludere aeriană” deasupra Ucrainei. Scopul este să prevină noi victime civile pe măsură ce războiul pe mai multe fronturi al Rusiei împotriva Ucrainei continuă.

Estonia este prima naţiune membră NATO care solicită în mod oficial implementarea unei zone de excludere a zborurilor deasupra Ucrainei, transmite Fox News. 

„Riigikogu (Parlamentul Estoniei) îşi exprimă sprijinul faţă de apărătorii şi poporul statului Ucrainei în lupta lor împotriva Federaţiei Ruse care a declanşat un război criminal şi solicită să arate sprijinul absolut Ucrainei în războiul său pentru a-şi apăra libertatea, suveranitatea şi integritatea teritorială”, a declarat luni parlamentul Estoniei. 

Parlamentul Estoniei  „subliniază” că „agresiunea neprovocată şi activităţile militare ale Rusiei constituie o crimă împotriva păcii fără termen de prescripţie şi că toate crimele de război care au fost comise vor trebui pedepsite”.

„Riigikogu cere statelor membre ONU să ia măsuri imediate pentru a stabili o zonă de excludere a zborurilor  ca să prevină noi apariţia de noi victime”, susţine parlamentul estonian.

Parlamentul îndeamnă toate parlamentele naţionale din celelalte state membre NATO să procedeze în manieră similară şi să susţină impunerea de sancţiuni suplimentare împotriva Federaţiei Ruse, precum şi împotriva Republicii Belarus care participă la agresiunea împotriva Ucrainei. 

Parlamentul Estoniei a cerut, de asemenea, „impunerea imediată a unui embargo comercial cuprinzător asupra Federaţiei Ruse şi Republicii Belarus, care ar limita capacitatea statelor agresoare de a duce război”.

 

De ce no-fly zone este o „declaraţie de război”

Riigikogu cere statelor să închidă spaţiul aerian şi porturile pentru aeronavele şi navele Federaţiei Ruse şi cere membrilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să voteze pentru excluderea Federaţiei Ruse din calitatea de membru al Consiliului Europei şi solicită statelor membre să adopte imediat o decizie relevantă.

Riigikogu invită  statele membre UE/NATO să susţină cererea oficială a Ucrainei pentru statutul de stat candidat la UE şi solicită să acorde Ucrainei o şansă pentru aderarea la NATO. 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite şi aliaţilor occidentali să implementeze o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei.

Ucraina nu este membră a NATO, deci nu este supusă prevederii articolului 5 din Alianţa NATO care spune că atunci când o ţară membră este atacată, toate ţările membre vor lua măsuri pentru a ajuta.

Preşedintele american Joe Biden a exclus existenţa unei zone de excludere a zborului deasupra Ucrainei, spunând că aplicarea acesteia ar pune SUA şi NATO în confruntare directă cu Rusia şi ar extinde conflictul la scară europeană, iar un confllict NATO-Rusia nu înseamnă decât Al Treilea Război Mondial.

Jens Stoltenberg, secretar NATO, a declarat cu ceva timp în urmă că „O zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei va duce cel mai probabil la un război deplin între NATO şi Rusia”. 

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a ameninţat că Al Treilea Război Mondial nu va fi decât nuclear.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.