Operațiunea dezarticulată și haotică a rușilor din Ucraina. Comanda e la Kremlin sau într-un buncăr din Siberia

22 Mart. 2022, 12:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Mart. 2022, 12:03 // Actual //  bani.md

Americanii n-au reușit nici până acum să afle cine este comandantul militar responsabil de conducerea invaziei ruse în Ucraina, scrie CNN.

O explicație poate avea legătură cu secretomania rușilor, care încearcă să ascundă orice informație despre invadarea țării vecine.

Ar mai fi însă și o altă variantă, care ar explica și aparenta stângăcie și dezorganizare a trupelor lui Putin: nu există un comandant militar suprem, ci doar o mulțime de generali care primesc ordine direct de la Kremlin, se descurcă cum știu și cum pot, ba chiar intră în competiție și se încurcă reciproc.

Ipoteza este lansată de postul american CNN, care citează mai multe surse militare la curent cu evenimentele din Ucraina și a apelat la expertiza unor foști comandanți ai armatei SUA în Europa, generalii Ben Hodges și Mark Hertling, precum și a generalului David Petraeus, fost comandant al trupelor SUA din Afganistan, al ISAF și fost director al CIA.

Fără un comandant de top, la nivelul întregului teatru de operațiuni, la sol în sau în apropierea Ucrainei, unitățile din diferitele districte militare rusești, care operează în diferite părți ale Ucrainei, par mai degrabă să concureze pentru resurse decât să-și coordoneze eforturile, cred experții militari americani citați de CNN.

Mai mult, unitățile care participă la diferite ofensive rusești în Ucraina nu au reușit să se conecteze, spun aceste surse, și, de fapt, par să acționeze independent, fără un design operațional global, fără o strategie unitară.

De altfel, forțele ruse par să aibă și mari probleme de comunicare. Soldații și comandanții au folosit uneori telefoane mobile comerciale (inclusiv luate de la civili) și alte canale nesigure pentru a vorbi între ei, făcând comunicațiile lor mai ușor de interceptat și ajutând Ucraina să găsească ținte sigure pentru contraatacuri.

A rezultat o operațiune dezarticulată și uneori haotică, ce i-a luat prin surprindere pe oficialii americani și occidentali. Probabil și la Kremlin cineva a fost extrem de surprins.

Lipsa organizării centrale are, de asemenea, implicații pentru eforturile Rusiei de a-și reaproviziona forțele. Moscova încă se chinuie să aprovizioneze cu hrană, combustibil și muniție trupele din teren, la mare distanță. Fără un comandant de teatru operațional, alocarea strategică a resurselor limitate s-ar putea dovedi o mare provocare.

„Aceasta este treaba comandantului forței comune: să aloce prioritățile”, spune generalul Ben Hodges. „Cine are prioritate la combustibil, muniție sau capacitate specială (ex. sprijin aerian etc.)”.

Din informațiile disponibile, armata rusă din Ucraina ar fi condusă de circa 20 de generali, dintre care 6 au fost deja lichidați de trupele ucrainene, plus un al șaptelea care ajunge contraamiral post-mortem și alți comandanți de rang mai mic uciși în luptă.

Lipsa unui comandant militar suprem al forțelor ruse de pe frontul din Ucraina și toate implicațiile enumerate mai sus ar putea avea o explicație foarte simplă: comanda rămâne strict politică, nu militară, e la Kremlin sau într-un buncăr din Siberia, la „liderul suprem” civil, care joacă șah cu „pioni-generali” pe harta Ucrainei, așa cum poate. Însă rămâne treptat fără „piese”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.