Numărul soldaților ruși uciși în Ucraina, șters de pe site-ul unui ziar pro-Kremlin. Cifra, de 20 de ori mai mare

Ziarul pro-Kremlin Komsomolskaia Pravda a publicat, pentru scurt timp, o știre cu bilanțul soldaţilor ruşi ucişi în Ucraina, transmis de Ministerul rus al Apărării, însă informația a fost ştearsă ulterior. Numărul publicat și șters, de aproape 10.000 de soldați morți, este de 20 de ori mai mare decât cel confirmat oficial până în prezent de Moscova.

Un bilanţ al Ministerului Apărării rus a fost publicat duminică pe pagina web a ziarului Komsomolskaia Pravda, indicând 9.861 de soldaţi ruşi ucişi de la începutul conflictului, după cum a arătat o versiune salvată, care a circulat luni pe rețelele sociale.

Câteva ore mai târziu, pasajul referitor la victime a dispărut din articolul publicat de Komsomolskaia Pravda, potrivit dpa, preluată de Agerpres.

Acest bilanţ al pierderilor suferite de forţele ruse în Ucraina este semnificativ mai ridicat decât cei 498 de soldaţi ucişi confirmaţi oficial până în prezent de Moscova.

Diferite media încercau să rezolve puzzle-ul legat de sensul respectivului articol luni, unele dintre acestea menţionând că Ministerul Apărării rus nu oferise niciun fel de informaţii referitoare la pierderile armatei în conferinţa de presă de duminică.

Jurnalistul Iaroslav Trofimov de la Wall Street Journal aprecia pe Twitter: „Fie site-ul ziarului KP a fost spart, fie cineva de acolo a primit numerele scurse şi le-a postat”.

Dacă acest bilanţ se adevereşte, înseamnă că, în mai puţin de o lună, 10.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi în Ucraina. În războiul din Afganistan din anii 1980, armata sovietică a pierdut aproximativ 15.000 de soldaţi în decurs de nouă ani.

Potrivit bilanțului estimat de forțele ucrainene, rușii au pierdut circa 15.000 de soldaţi în Ucraina, în vreme ce estimările Pentagonului sunt de peste 7.000 de militari ruși morți. Niciuna dintre aceste cifre nu a putut fi confirmată.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

https://twitter.com/yarotrof/status/1505976589485551624?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1505976589485551624%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_c10&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.digi24.ro%2Fstiri%2Fexterne%2Fbilantul-soldatilor-rusi-ucisi-in-ucraina-sters-de-pe-site-ul-unui-ziar-pro-kremlin-cifra-de-20-de-ori-mai-mare-decat-cea-oficiala-1879893

#soldați #Tancuri #morti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat