Războiul din Ucraina aruncă Europa de Est într-o profundă criză economică şi politică

25 Mart. 2022, 04:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mart. 2022, 04:12 // Actual //  bani.md

Cele mai mari două economii ale Europei au în faţă perspectiva unei intensificări accentuate a presiunilor inflaţioniste, dublate de noi pro­ble­me de aprovizionare, din cauza in­vadării Ucrainei de Rusia, im­pac­tul urmând să se amplifice în urmă­toarele luni, relatează Bloomberg.

Activitatea de business din Germania şi Franţa a fost susţinută de sectorul serviciilor după relaxarea restricţiilor împotriva Covid-19, însă în condiţiile în care producătorii resimt din plin impactul războiului, am­bele economii sunt pe o traiec­to­rie nesigură, relevă un sondaj rea­lizat de S&P Global în rândul mana­gerilor de achiziţii din companii.

„Sectorul manufacturier începe deja să apese asupra creşterii generale din cauza expunerii mai mari faţă de perturbările lanţurilor de apro­vizionare şi scăderii cererii la export în urma războiului din Ucraina şi sancţiunilor impuse Rusiei“, arată Phil Smith, economist la S&P Global.

În Franţa, mediul dificil ar putea duce la o perioadă de stagflaţie, potrivit lui Joe Hayes, economist la S&P Global.

Economia zonei euro ca întreg este puternic afectată de creşterea dra­matică a inflaţiei şi noile pro­ble­me apărute la nivelul lanţu­rilor de aprovizionare după ce invadarea Ucrainei de  Rusia a crescut cos­tu­rile cu energia şi a înnegurat pers­pectivele privind creşterea întregii economii mondiale.

Sectorul manufacturier al regiunii se confruntă cu o creştere „fără precedent“ a costurilor pentru componente şi materii prime, care vor trece mai departe către preţurile de consum în lunile următoare, revelă sondajul S&P Global.

„Datele evidenţiază cum războiul din Ucraina are un impact imediat şi vizibil asupra economiei zonei euro, subliniind riscul ca regiunea să intre în declin în T2,“, avertizează Chris Williamson, economist-şef la S&P Global.

Activitatea de business a zonei a fost impulsionată de sectorul serviciilor, însă acest impuls se va dovedi probabil temporar, cu firmele pregătindu-se deja pentru o creştere mai slabă şi optimismul coborând la cel mai scăzut nivel din aproape un an şi jumătate, potrivit S&P Global.

În Europa de Est, politica economică şi situaţia politică economică în general au consemnat o deteriorare în primul trimestru al acestui an, potrivit celor 1.603 de experţi economici din 132 de ţări care au participat la ultimul sondaj EES realizat trimestrial de institutul german ifo şi Institutul elveţian pentru politică economică.

Sondajul sugerează că situaţia economică din Europa de est s-a deteriorate semnificativ, scăzând cu 10 puncte faţă de trimestrul anterior. Evaluările privind situaţia politică au scăzut de asemenea, cu 9 puncte. „Atacul Rusiei asupra Ucrainei a aruncat regiunea într-o profundă criză economică şi politică“, arată Niklas Potrafke, cercetător ifo.

Spre deosebire, evaluările privind politica economică au indicat o îmbunătăţire în nordul şi sudul Europei. Şi situaţia politică din aceste regiuni s-a îmbunătăţit.

Realitatea Live

22 Feb. 2026, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Feb. 2026, 09:45 // Actual //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!