Ucraina foloseşte recunoaşterea facială pentru a „vâna” spioni ruşi

Ţara invadată de ruşi foloseşte tehnologia Clearview AI, o companie cunoscută pentru procesarea ilicită a datelor biometrice şi geo-localizare şi, de asemenea, amendată de diverse autorităţi naţionale de protecţia datelor.

Sateliţi, drone şi surse deschise, cum ar fi fotografii, videoclipuri şi postări pe reţelele sociale, disponibile pentru toată lumea în „cel mai deschis război din toate timpurile”. La toate astea se adaugă şi recunoaşterea facială, propusă de Hoan Ton-That, cu tehnologia Clearview AI.

Cum poate fi utilă această tehnologie în război? Algoritmul permite ucrainenilor să identifice soldaţii ruşi capturaţi. Pentru a face acest lucru, are nevoie doar de o fotografie. Ministerul Apărării al ţării a acceptat oferta de la Clearview AI, care a pus la dispoziţie sistemul său de recunoaştere facială, pentru a contracara invazia rusă”.

Care sunt riscurile din spatele acestei oferte? Compania Hoan Ton-That este cunoscută pentru prelucrarea ilicită a datelor biometrice şi localizarea geografică, colectate prin datascraping şi vândute forţelor de poliţie şi companiilor private.

Potrivit New York Times, „Clearview este gratuit în Ucraina şi în mai puţin de o lună au fost create peste 200 de conturi care au efectuat deja peste 5.000 de căutări”. Această tehnologie este utilă pentru depistarea spionilor, pentru a afla despre identitatea reală a soldaţilor ruşi şi pentru a informa familiile „cu privire la costul ridicat al conflictului”, după cum a spus vicepremierul ucrainean Mikhailo Fedorov.

Unii susţin că aceste companii de tehnologie ar putea profita de crize, pentru a se extinde, în detrimentul confidenţialităţii utilizatorilor. Aceeaşi companie, care a declarat că are o bază de date cu peste 10 miliarde de imagini cu feţele oamenilor, se confruntă cu procese în toată Europa.

Lansarea unui astfel de software controversat într-o zonă de război poate creşte riscul unui abuz pe viitor, care este mai dificil de urmărit şi de înţeles. Momentan, singurul lucru clar este că recunoaşterea facială este folosită în Ucraina pentru a identifica soldaţii ruşi.

#spioni #recunoastere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.