Italia reduce dependența de Rusia. A încheiat un acord cu Algeria ce presupune creșterea livrărilor de gaz

Premierul italian Mario Draghi, care încearcă să reducă dependenţa ţării sale de energia rusă, a anunţat luni un acord cu Algeria pentru creşterea exporturilor acesteia de gaz către Italia. Algeria, unul din principalii parteneri comerciali ai Italiei, este şi al doilea său furnizor de gaz după Rusia, de unde provin 45% din importurile de gaz ale peninsulei.

Mario Draghi a anunţat un acord între grupul energetic italian ENI şi gigantul algerian Sonatrach, de stat, prin care acesta din urmă urmează să crească livrările de gaz către Italia. Acordul vine după o discuție între Mario Draghi și Abdelmadjid Tebboune.

„Guvernele noastre au semnat o declaraţie de înţelegere cu privire la cooperarea bilaterală în sectorul energiei. Acesteia i se adaugă acordul între ENI şi Sonatrach de majorare a exporturilor de gaz spre Italia”, a declarat Draghi presei. „Imediat după invazia din Ucraina am anunţat că Italia se va organiza rapid pentru a reduce dependenţa de gaz rusesc, acordurile de azi fiind un răspuns semnificativ pentru a atinge acest obiectiv strategic, şi vor urma şi altele”, a adăugat el.

Premierul italian nu a dat cifre, dar ENI a precizat într-un comunicat că acordul va permite „exploatarea capacităţilor de transport disponibile ale gazoductului Transmed pentru a asigura o mai mare flexibilitate în aprovizionarea cu energie şi furnizarea progresivă de volume mai mari de gaz începând din acest an, până la 9 miliarde de metri cubi pe an în 2023-2024”, scrie Agerpres.

Italia, care importă circa 95% din gazul pe care îl consumă, este una din ţările europene cele mai dependente de gazul rusesc, mai scrie sursa citată.

#Algeria #livrari de gaz #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a aprobat, în cadrul celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, un nou mecanism care permite statelor membre să confiște și să vândă petrolul transportat de navele „flotei fantomă” care încearcă să eludeze restricțiile impuse Moscovei.

Decizia a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și oferă autorităților naționale dreptul de a confisca încărcăturile de pe petrolierele reținute în timpul operațiunilor maritime. Potrivit oficialilor Comisiei Europene, citați de Euractiv, măsura se aplică nu doar petrolului, ci și altor mărfuri, inclusiv cerealelor.

Veniturile obținute din vânzarea mărfurilor confiscate nu vor putea fi transferate persoanelor fizice sau juridice din Rusia.

Noul pachet de sancțiuni prevede și menținerea timp de un an a plafonului de 44 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc. În același timp, companiilor din Uniunea Europeană le este interzis să ofere servicii, inclusiv asigurări, navelor care transportă petrol rusesc vândut peste acest plafon.

Potrivit estimărilor Bruxelles-ului, măsurile ar putea reduce veniturile Kremlinului cu aproximativ 3,5 miliarde de dolari în următoarele 12 luni, dacă prețul petrolului Urals se menține în jurul valorii de 60 de dolari pe baril. Totuși, cotațiile au fost volatile în ultimele luni, oscilând de la circa 50 de dolari la începutul lunii iulie până la aproximativ 80 de dolari pe baril după escaladarea conflictului dintre SUA și Iran.

În prezent, peste 670 de petroliere care navighează sub diverse pavilioane sunt incluse pe lista neagră a Uniunii Europene, fiind suspectate că transportă petrol rusesc cu încălcarea sancțiunilor.

Noua legislație extinde considerabil atribuțiile autorităților maritime europene. Dacă anterior acestea puteau doar să oprească și să inspecteze navele suspecte, acum vor putea confisca încărcătura și o vor putea valorifica prin vânzare.

În ultimele luni, mai multe state europene au acționat deja împotriva navelor suspecte. În martie, Belgia a reținut în Marea Nordului un petrolier care transporta aproximativ 330.000 de barili de petrol, evaluați la circa 26 de milioane de dolari, iar în iunie Franța a interceptat un alt vas încărcat cu 600.000 de barili, în valoare estimată la 48 de milioane de dolari, imediat după plecarea acestuia din portul Murmansk.