Italia reduce dependența de Rusia. A încheiat un acord cu Algeria ce presupune creșterea livrărilor de gaz

12 Apr. 2022, 11:20
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
12 Apr. 2022, 11:20 // Actual //  MD Bani

Premierul italian Mario Draghi, care încearcă să reducă dependenţa ţării sale de energia rusă, a anunţat luni un acord cu Algeria pentru creşterea exporturilor acesteia de gaz către Italia. Algeria, unul din principalii parteneri comerciali ai Italiei, este şi al doilea său furnizor de gaz după Rusia, de unde provin 45% din importurile de gaz ale peninsulei.

Mario Draghi a anunţat un acord între grupul energetic italian ENI şi gigantul algerian Sonatrach, de stat, prin care acesta din urmă urmează să crească livrările de gaz către Italia. Acordul vine după o discuție între Mario Draghi și Abdelmadjid Tebboune.

„Guvernele noastre au semnat o declaraţie de înţelegere cu privire la cooperarea bilaterală în sectorul energiei. Acesteia i se adaugă acordul între ENI şi Sonatrach de majorare a exporturilor de gaz spre Italia”, a declarat Draghi presei. „Imediat după invazia din Ucraina am anunţat că Italia se va organiza rapid pentru a reduce dependenţa de gaz rusesc, acordurile de azi fiind un răspuns semnificativ pentru a atinge acest obiectiv strategic, şi vor urma şi altele”, a adăugat el.

Premierul italian nu a dat cifre, dar ENI a precizat într-un comunicat că acordul va permite „exploatarea capacităţilor de transport disponibile ale gazoductului Transmed pentru a asigura o mai mare flexibilitate în aprovizionarea cu energie şi furnizarea progresivă de volume mai mari de gaz începând din acest an, până la 9 miliarde de metri cubi pe an în 2023-2024”, scrie Agerpres.

Italia, care importă circa 95% din gazul pe care îl consumă, este una din ţările europene cele mai dependente de gazul rusesc, mai scrie sursa citată.

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău