Membrii CCI a RM în dialog cu Consiliul Concurenței

La data de 20 aprilie 2022, peste 30 de membri ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) au participat la un dialog cu Alexei Gherțescu, președinte al Consiliului Concurenței.

Sergiu Harea, președintele CCI a RM a ținut să menționeze, în cadrul ședinței, că mediul de afaceri atât pe perioada stării de urgență condiționată de pandemia COVID-19, cât și din cauza conflictului armat de la hotarele Republicii Moldova, se confruntă cu diverse provocări, inclusiv cu concurența neloială.

Potrivit președintelui Consiliului Concurenței, actualmente activitatea instituției este focusată pe investigarea unor cazuri complexe dar și consolidarea capacităților instituționale.

Alexei Gherțescu a mai declarat, în cadrul dialogului, că atribuțiile largi ale Consiliului Concurenței nu sunt un mecanism pentru exercitarea presiunii asupra mediului de afaceri, ci un instrument necesar pentru asigurarea concurenței loiale și echitabile pe piață, scopul final fiind bunăstarea consumatorului.

Participanții evenimentului, membri ai CCI a RM care activează în domeniul agroindustrial, în sectorul energetic, în industria ușoară, au avut ocazia să comunice despre situațiile cu care se confruntă, solicitând implicarea mai activă a Consiliului Concurenței în soluționarea situațiilor de concurență neloială dar și avizarea proiectelor de acte normative cu impact asupra concurenței pe piață.

Propunerile și solicitările participanților vor fi transmise Consiliului Concurenței spre examinare.

Nota: dința a fost organizată pe platforma Comitetelor pentru Antreprenoriat Sectoriale: în Agricultură, Industrie și Prestării Serviciilor, care reprezintă un instrument eficient de facilitare a dialogul public- privat, de consultare cu membrii CCI a proiectelor de acte normative, politici de dezvoltare a sectoarelor economiei naționale și de dezbatere a altor subiecte de interes deosebit pentru mediul de afaceri. Regulamentele de activitate ale Comitetelor sunt accesibile pe pagina web a CCI a RM: http://chamber.md/sistemul-cameral/comitete-sectoriale/.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#mediul de afaceri #CCI a RM #consiliul concurentei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ciuda alocării de 60 de milioane de lei pentru reparații urgente acum nouă luni, reabilitarea porțiunii de cale ferată dintre Colibași și Văleni, raionul Cahul, a fost întârziată.

Antreprenorul ucrainean angajat să elaboreze proiectul nu a reușit să-și onoreze obligațiile, iar autoritățile sunt acum pe cale să rezilieze contractul. Această întârziere a dus la o creștere a costurilor estimate ale lucrărilor, deoarece terenul continuă să se degradeze, iar prețurile materialelor de construcție au crescut. În acest timp, comunitatea se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor și transportului, iar soluționarea acestei probleme devine tot mai urgentă, potrivit tvrmoldova.

Comisia Situații Excepționale a alocat, în august 2023, 60 de milioane de lei pentru reabilitarea căii ferate de la Cahul – Giurgiulești. Segmentul de calea ferată a fost afectat de alunecările de terne din august 2022.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.