Adorata Kremlinului! Marine Le Pen, eșecul extremei drepte la porțile puterii

Marine Le Pen nu a reușit să câștige alegerile, lovindu-se încă o dată de plafonul de sticlă al extremei drepte franceze, dar cu 42% din voturi, potrivit primelor estimări, și-a dus familia politică la cel mai mare scor într-un scrutin prezidențial de după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit AFP.

„Acest rezultat constituie pentru liderii francezi și liderii europeni” mărturia „unei mari neîncrederi a francezilor față de ei, pe care nu o pot ignora”, a adăugat în fața presei Le Pen, care a strâns, potrivit estimărilor, între 41,8% și 42,4% din voturi, față de președintele Emmanuel Macron (între 57,6% și 58,2%).

Candidată pentru a treia oară la funcția supremă, fosta avocată în vârstă de 53 de ani și fiica figurii istorice a extremei drepte franceze Jean-Marie Le Pen a obținut un scor cu 10 puncte mai mare decât la alegerile din 2017 și mai mult decât dublu față de scorul obținut de tatăl său în 2002 împotriva lui Jacques Chirac.

Ea s-a lovit însă de reflexul de „baraj împotriva extremei drepte” în ultima linie dreaptă, care i-a împins pe alegători să voteze pentru Macron, chiar și din „obligație”, pentru a nu încerca experiența unei victorii a lui Le Pen, care ar fi avut consecințe majore pentru Franța, atât la nivel național, cât și internațional.

Strategia de „de-demonizare” dusă cu răbdare de Le Pen timp de 10 ani pare să fi dat roade.

Candidata și-a netezit și îndulcit imaginea și discursul, afișând chipul liniștitor al unei „mame” preocupate de apărarea „celor mai vulnerabili” și de puterea de cumpărare a francezilor.

Cu toate acestea, programul său a rămas la fel de radical ca întotdeauna, punând „prioritatea națională” în centrul campaniei sale împotriva imigranților, al căror număr intenționează să îl reducă drastic și să limiteze accesul la beneficiile sociale.

De asemenea, ea vrea să expulzeze imigranții ilegali, infractorii și delincvenții străini, cei suspectați de radicalizare și străinii care sunt șomeri de mai mult de un an.

„Prioritatea națională” a lui Le Pen se aplică și în cazul legii. Ea intenționează să înscrie în Constituție primatul dreptului francez în detrimentul unei Europe pe care susține că nu mai vrea să o părăsească, ca în 2017, dar față de care nutrește o neîncredere accentuată. Mulți analiști consideră că punerea în aplicare a programului ei ar fi dus la un „Frexit deghizat”.

Eliberarea de tată

Avocată de formație, Marine Le Pen și-a construit o prezență regională în nordul țării, care a fost mult timp de stânga, și a preluat apoi președinția partidului lui Jean-Marie Le Pen, Frontul Național, la începutul anului 2011, dând treptat la o parte vechii baroni și deconstruind cu răbdare ceea ce a construit patriarhul cu discursuri antisemite sau rasiste, uneori condamnate în justiție.

„De-demonizarea” FN a mers până la excluderea, în 2015, a tatălui, ale cărui cuvinte erau prea reprobabile pentru a permite o victorie națională. „L-am adorat pe acest bărbat”, mărturisește ea. „Am luptat mult pentru el, dar la un moment dat trebuia să se oprească”, a spus ea.

FN-ul cu o reputație sinistră a devenit „Rassemblement national” în 2018 și de atunci și-a făcut campanie electorală folosind prenumele său, Marine, în dauna numelui de familie puternic conturat.

Ea a estompat limitele, proclamându-se drept „cel mai bun scut” pentru evreii francezi, ridicând Republica și laicitatea drept stindard împotriva „fundamentalismului islamic”, dar considerând că islamul este „compatibil cu Republica”.

După eșecul din 2017 și o dezbatere electorală dezastruoasă între tururi, în care nepregătirea și febrilitatea ei au fost evidente în fața lui Emmanuel Macron, Le Pen a urcat cu răbdare înapoi pe pantă și și-a șlefuit discursul.

Ea s-a prezentat drept candidatul unificator al „Franței liniștite”, în fața unui Emmanuel Macron a cărui „brutalitate” și „aroganță” le-a denunțat în mod constant.

„Complacerea față de Rusia”nu

Inițial îngrijorată de avansarea unui alt candidat de extremă dreapta, Eric Zemmour, ea a beneficiat de fapt de discursul radical și scandalos al fostului polemist.

Reiterându-și temele identitare, anti-imigrație și anti-islam, Zemmour (7% în primul tur) a contribuit la reorientarea și moderarea imaginii lui Le Pen, care a făcut campanie pe puterea de cumpărare, principala preocupare a francezilor într-un moment în care războiul din Ucraina face ca prețurile să explodeze.

Pe plan internațional, Marine Le Pen este acuzată de adversarii săi de compasiune față de Rusia lui Putin, deși a condamnat invazia Ucrainei.

Ea susține ideea de a „lega Rusia de Europa”, pentru ca această țară „să nu ajungă în brațele Chinei”. Candidatul, care a dezvoltat legături personale cu Rusia, a cultivat, de asemenea, relații strânse cu liderii din Europa Centrală, inclusiv cu Viktor Orban în Ungaria.

În timpul dezbaterii televizate dintre runde, Macron a acuzat-o că este „dependentă” de Moscova, în special din cauza unui împrumut de 9 milioane de euro contractat de Rassemblement National de la o bancă rusă. Ea a negat cu tărie acest lucru, descriindu-se ca fiind o „femeie complet liberă”.

#Marine le Pen #Franta #alegeri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea pe piața din România nu este un pas de imagine, ci rezultatul unui proces construit în timp, cu decizii asumate și investiții consistente. Fondatorul INAMSTRO, Vitalie Verejan, vorbește într-un interviu pentru The List despre cum o companie din Republica Moldova ajunge să se poziționeze într-o piață mai mare și mai competitivă, unde nu contează prezența, ci capacitatea de a livra constant proiecte relevante.

Pe lângă Republica Moldova, compania INAMSTRO dezvoltă astăzi proiecte în mai multe orașe din România, după ce a intrat inițial pe piața din Iași și a continuat cu Brașov și București. Parcurs, care potrivit fondatorului Vitalie Verejan, nu a fost construit pe un plan rigid, ci pe decizii adaptate la context.

„Extinderea nu a pornit de la o strategie fixă, stabilită din start, ci mai degrabă dintr-o adaptare continuă la oportunitățile care au apărut pe parcurs. Am urmărit atent piața, am analizat fiecare context și am ales să intrăm acolo unde am simțit că putem aduce valoare reală”, afirmă Vitalie Verejan.

Investițiile companiei INAMSTRO în România au ajuns la aproximativ 20 de milioane de euro, un nivel care reflectă atât angajamentul pe termen lung, cât și încrederea în potențialul pieței. În același timp, antreprenorul recunoaște că intrarea pe această piață vine cu provocări reale, mai ales pentru un jucător care trebuie să își reconstruiască poziția de la zero.

„Un business nu se transferă pur și simplu, dar se construiește din nou. Nu ai în spate decât experiența, restul le iei de la zero”, explică acesta, descriind o piață matură, competitivă și cu așteptări ridicate din partea clienților.

Modelul de dezvoltare al companiei se bazează în mare parte pe capital propriu, în contextul în care accesul la finanțare bancară pentru proiecte imobiliare este limitat. Ritmul lucrărilor depinde și de vânzări, iar acest echilibru oferă stabilitate proiectelor.

„Capitalul propriu susține etapele inițiale și oferă stabilitate, iar vânzările asigură continuitatea și un ritm constant al lucrărilor”, punctează fondatorul INAMSTRO.

Diferența pe care compania încearcă să o aducă pe piață ține de modul în care sunt gândite proiectele, de la concept până la execuție. Accentul cade pe arhitectură, pe calitatea materialelor și pe experiența locuirii, nu doar pe viteza de vânzare.

„Nu pornim de la ideea de „ce se vinde mai repede”, ci de la „ce merită construit””, spune Vitalie Verejan, subliniind că această abordare se vede în proiectele dezvoltate în București, inclusiv în concepte care integrează arhitectura cu elemente artistice și funcționale.

Pe partea de cerere, fondatorul companiei spune că observă o schimbare importantă în comportamentul clienților din România, unde tot mai mulți cumpărători aleg locuințele pentru uz propriu, pe termen lung.

„Vedem însă tot mai clar o tendință: mulți cumpără pentru a locui, pentru ei și pentru generațiile următoare. Pentru noi, acesta este un semnal important, care ne arată că produsul răspunde unor nevoi reale, nu doar unui interes de moment”, afirmă antreprenorul.

Experiența pe această piață a inclus și situații complicate, inclusiv în relația cu administrația locală, însă acestea sunt privite de Vitalie Verejan drept etape necesare în procesul de dezvoltare.

„Nu ne oprim atunci când lucrurile nu merg conform planului, ci căutăm soluții și ne ajustăm direcția”, spune Verejan, accentuând importanța adaptării într-un mediu care funcționează după reguli diferite.

Pentru următorii ani, strategia companiei nu vizează o creștere accelerată, ci o consolidare atentă a poziției pe piața din România, prin proiecte care își păstrează valoarea în timp și prin parteneriate stabile.

„Nu urmărim o expansiune rapidă, ci una stabilă, în care fiecare proiect livrat devine un argument pentru următorul”, concluzionează fondatorul INAMSTRO, descriind un model de dezvoltare care mizează pe consistență și rezultate pe termen lung.

INAMSTRO este o companie de dezvoltare imobiliară din Republica Moldova, cu o activitate de peste 20 de ani, construită prin proiecte care au mizat pe calitate și poziționare pe termen lung. Extinderea în România a început în 2019, odată cu lansarea primelor proiecte în Iași, un pas făcut după consolidarea experienței pe piața din Chișinău.

Ulterior, compania și-a continuat dezvoltarea în Brașov și București, unde derulează proiecte rezidențiale și își consolidează treptat prezența într-o piață mai competitivă și mai matură.