Exporturile din Ucraina afectate de tarifele exagerate la porturile de la Dunăre

Cu porturile ucrainene de la Marea Neagră blocate de Rusia, exportatorii de cereale care caută să folosească porturile de la Dunăre se confruntă cu o creştere rapidă şi nejustificată a tarifelor, a afirmat marţi Vadym Denysenko, consilier la Ministerul de Interne, transmite Reuters.

De la debutul invaziei ruseşti, în 24 februarie, Ucraina a fost obligată să îşi redirecţioneze exporturile de cereale pe calea ferată spre frontiera de Vest sau spre micile porturi de la Dunăre.

Înainte de începutul războiului, taxa de transbordare a cerealelor în porturile Reni şi Izmail era de 5-6 dolari pe tonă, iar după începerea ostilităţilor a urcat la 12 dolari pe tonă, a scris Vadym Denysenko pe pagina sa de Facebook. Acesta a adăugat că în aprilie taxa a urcat la 15 dolari pe tonă iar pentru mai a fost anunţată o taxă de 20 dolari pe tonă, scrie Agerpres.

Traderii au confirmat creşterea dar nu au precizat preţurile exacte, în timp ce autorităţile portuare spun că nu au nivelul exact al preţurilor, care este „stabilit de structurile comerciale”.

„Vorbim despre importanţa exporturilor, dar, din păcate, toate acestea se transformă pentru unii într-o oportunitate de a câştiga bani şi nu într-o oportunitate de a ajuta într-un fel economia”, a afirmat Denysenko.

Ministerul Agriculturii de la Kiev a anunţat săptămâna trecută că Ucraina a exportat 763.000 de tone de cereale în primele 29 de zile ale lunii aprilie, faţă de 2,8 milioane de tone în luna aprilie a anului trecut. Dar Denysenko susţine că s-a făcut puţin pentru îmbunătăţirea condiţiilor de export iar „piaţa devine un monopol”.

#Dunare #port #export #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.