Elveţia se pregăteşte pentru o posibilă penurie „severă” de electricitate şi gaze

04 Mai 2022, 20:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Mai 2022, 20:04 // Actual //  bani.md

Guvernul din Elveţia înfiinţează un grup de intervenţie în caz de criză în sectorul gazelor naturale şi un sistem de monitorizare pentru detectarea timpurie a unei penurii de electricitate, au anunţat miercuri autorităţile elveţiene.

Guvernul elveţian a început să elaboreze planuri în aprilie pentru o posibilă penurie de gaze în urma invaziei Rusiei în Ucraina, afirmând că sunt în curs de elaborare măsuri care merg de la apelul către populaţie pentru reducerea consumului până la o posibilă raţionalizare a energiei electrice în caz de criză.

În prezent, autorităţile au însărcinat operatorul reţelei naţionale Swissgrid să dezvolte şi să opereze un nou sistem de monitorizare pentru a observa evoluţiile în aprovizionarea cu energie electrică. Acesta va fi pus în funcţiune până la sfârşitul anului 2022.

„Sistemul de monitorizare trebuie să furnizeze informaţii privind situaţia actuală a aprovizionării şi a pieţei din Elveţia, precum şi analize ale autoaprovizionării. În special, este destinat să arate cât timp Elveţia ar putea să-şi asigure aprovizionarea cu energie electrică fără importuri de energie electrică””, a precizat Departamentul federal pentru afaceri economice, educaţie şi cercetare prin intermediul unui comunicat.
De asemenea, guvernul a însărcinat asociaţia industriei gazului din ţară (VSG), cu formarea unei noi organizaţii de intervenţie în caz de criză. De asemenea, a analizat şi alte alternative.

„În contextul războiului din Ucraina şi al situaţiei incerte a aprovizionării asociate, Consiliul Federal încredinţează totuşi acum VSG sarcina de a forma o (organizaţie de intervenţie în caz de criză) pentru o perioadă limitată de un an. Pentru a ţine cont de rezervele exprimate în cadrul procesului de consultare, se prevede includerea reprezentanţilor consumatorilor de gaze (în organizaţia de intervenţie în caz de criză), iar mandatul este limitat la un an”, au

Realitatea Live

16 Feb. 2026, 11:36
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
16 Feb. 2026, 11:36 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Cotele maxime ale impozitului pe venitul persoanelor fizice arată o diferență regională clară în Europa. Țările nordice și cele din Europa de Vest aplică cele mai ridicate rate, de regulă între 45% și 60%. La polul opus se află mai multe state din Europa de Est, inclusiv Republica Moldova, potrivit unei analize realizate de către Euronews.

Potrivit datelor pentru 2026, cota maximă variază între 10% în România și Bulgaria și 60,5% în Danemarca. Media pentru cele 35 de state europene analizate este de 38,5%.

Cu o cotă maximă de 12%, Republica Moldova se situează pe locul 33 din 35, fiind depășită doar de Bulgaria și România cu 10%. În regiune, Ucraina are o cotă maximă de 19,5%, iar Georgia – 20%, ambele peste nivelul moldovenesc, dar mult sub media europeană, care constituie 38,5%.

Modelul fiscal diferă puternic între regiuni. Țările nordice și vest-europene au cele mai mari cote marginale, adesea peste 50%. Există și excepții, precum Norvegia, unde nivelul este puțin sub 40%. În schimb, majoritatea economiilor est-europene din afara UE mențin cote reduse. Turcia face notă distinctă, cu aproximativ 41%, apropiindu-se mai mult de regimurile fiscale din UE. În Europa Centrală și de Est, inclusiv în Balcani, ratele tind să fie mai mici, iar în unele state sistemele de tip „cotă unică” contribuie la menținerea unor niveluri scăzute.

Cotele nu sunt însă fixe și se modifică în funcție de politicile guvernamentale. În ultimul an, mai multe țări și-au ajustat nivelurile. Danemarca a introdus un nou prag de impozitare pentru veniturile foarte mari, majorând cota maximă de la 55,6% la 60,5%. Estonia a crescut impozitul unic de la 22% la 24%, iar Slovacia a adăugat două noi tranșe, ridicând nivelul maxim de la 25% la 35%. În schimb, Finlanda a redus cota maximă de la 51,5% la 45%.

În pofida dezbaterilor privind echitatea fiscală, percepția publică rămâne rezervată. În 2025, doar unul din cinci cetățeni ai Uniunii Europene considera că taxele sunt plătite „în mare măsură” proporțional cu veniturile și averea, în timp ce 51% apreciau că acest lucru se întâmplă „într-o oarecare măsură”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!