Disponibilitatea stațiilor de încărcare a automobilelor electrice variază considerabil de la țară la țară

14 Apr. 2021, 06:00
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
14 Apr. 2021, 06:00 // Au Bani //  MD Bani

Uniunea Europeană este încă departe de a atinge ţinta din Pactul verde de un milion de puncte de încărcare a automobilelor electrice până în 2025 şi nu dispune de o foaie de parcurs strategică globală pentru electromobilitate, arată un raport publicat marţi de Curtea de Conturi Europeană (ECA), transmite Reuters.

Chiar dacă au fost înregistrate anumite succes, cum ar fi promovarea unui standard comun al UE privind prizele de alimentare pentru încărcarea vehiculelor electrice şi îmbunătăţirea accesului la diferite reţele de încărcare, continuă să existe obstacole care afectează circulaţia vehiculelor electrice pe teritoriul UE. Curtea a constatat că disponibilitatea staţiilor de încărcare publice variază considerabil de la o ţară la alta, că sistemele de plată nu sunt armonizate şi că lipsesc informaţii în timp real pentru utilizatori, scrie AGERPRES.

În 2020, deşi per ansamblu s-a înregistrat o scădere a numărului de înmatriculări de autoturisme noi, ca urmare a pandemiei de COVID-19, cota de piaţă a vehiculelor electrice şi a celor hibride reîncărcabile a crescut semnificativ. Reţelele de încărcare nu se dezvoltă însă în acelaşi ritm.

„Anul trecut, unul din zece autoturisme vândute în UE a fost un vehicul electric cu sursă de alimentare externă, dar infrastructura de încărcare nu este accesibilă în aceeaşi măsură peste tot în UE. Comisia ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a sprijini o reţea care să acopere întreaga UE şi pentru a se asigura că fondurile sunt direcţionate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele”, a declarat Ladislav Balko, membrul Curţii de Conturi Europene responsabil de raport.

În baza Pactului verde european anunţat în decembrie 2019, UE urmăreşte în prezent să reducă cu 90%, până în 2050, emisiile de gaze cu efect de seră generate de transporturi, comparativ cu nivelurile din 1990. Transporturile generează aproximativ un sfert din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, în principal (72%) prin intermediul transportului rutier.

Numărul de staţii de încărcare în cele 27 de state membre ale UE şi Marea Britanie a crescut cu aproximativ 36.000 pe an de la aproximativ 34.000 în 2014 ajungând în luna septembrie 2020 până la 250.000.

Potrivit ECA, există riscul ca obiectivul privind un milion de puncte de încărcare a automobilelor electrice până în 2025 să fie ratat dacă procesul de instalare continuă în ritmul actual. Pentru a recupera decalajul ar fi nevoie de 150.000 de noi puncte de încărcare în fiecare an, adică aproape 3.000 în fiecare săptămână.

Potrivit Curţii, nu s-a realizat o analiză cuprinzătoare a deficitului de infrastructură pentru a se identifica de câte staţii de încărcare accesibile publicului era nevoie, unde ar trebui amplasate acestea şi categoria de putere pe care ar trebui să o furnizeze. Fondurile puse la dispoziţie prin intermediul Mecanismului pentru interconectarea Europei nu au fost întotdeauna direcţionate acolo unde era cea mai mare nevoie de ele şi nu existau ţinte clare şi coerente şi nici cerinţe minime consecvente în materie de infrastructură la nivelul de ansamblu al UE. De asemenea, existenţa mai multor sisteme diferite de plată şi de informaţii complică experienţa utilizatorului. De exemplu, există puţine informaţii coordonate între diferitele reţele privind disponibilitatea în timp real, datele privind încărcarea şi detaliile de plată.

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 16:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 16:56 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!