Mâncarea modificată genetic! Autoritățile vor trage pe dreapta businessmenii care vor să-i îmbolnăvească pe moldoveni

În cadrul ședinței plenare de astăzi, deputații au aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind reglementarea și controlul organismelor modificate genetic. Documentul a fost susținut cu votul a 54 de deputați.

Modificările legislative propuse prevăd armonizarea cadrului național de reglementare în domeniul securității biologice și al controlului organismelor modificate genetic cu prevederile legislației europene.

Documentul stabilește măsurile de precauție în vederea prevenirii, supravegherii și detectării practicilor de utilizare a organismelor modificate genetic, ceea ce, potrivit autorilor, va permite asigurarea protecției sănătății oamenilor și a mediului. Odată cu intrarea în vigoare a acestui proiect de lege, va exista posibilitatea de a restricționa sau de a interzice cultivarea organismelor modificate genetice pe teritoriul Republicii Moldova sau în anumite zone.

Astfel, proiectul de lege stabilește cadrul normativ și instituțional, necesar desfășurării activităților de obținere, testare, utilizare, comercializare, dar și operațiunilor de import și de export a organismelor modificate genetic.

În document mai sunt stipulate competențele Comisiei naționale pentru securitate biologică și ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor în ceea ce privește introducerea și plasarea pe piață a organismelor modificate genetic. În acest sens, un rol important îi va reveni și Agenției de Mediu, care va elibera autorizațiile și va monitoriza circulația acestor produse.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#modificate genetic #alimente #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.