De la hobby la afacerea „Casa Dulce Colibași”: Istoria de succes a Anei Cucu

Viața la sat nu este un impediment pentru a lansa o afacere. Acest fapt îl demonstrează și Ana Cucu din raionul Cahul, satul Colibași. Ea este o femeie independentă, care a reușit să pună pe picioare un business mic şi dulce. Totul a început de la un hobby pe care îl practică de aproximativ trei decenii. Și asta nu e tot, pe lângă faptul că este antreprenoare, femeia activează în calitate de contabil la o Asociație de împrumut din localitate.

În prezent, Ana Cucu este cunoscută în Regiunea Sud a țării noastre pentru dulciurile nemaipomenit de delicioase, pregătite în condiții de casă.

„Prepar torturi ca să le readuc oamenilor zâmbetul pe buze măcar pentru câteva clipe. Fiecare prăjitură în parte este o capodoperă pentru mine, încerc să onorez comenzile cât mai aproape de cerinţa clientului şi în mod unic. Uneori primesc comenzi pe care nu le-am mai realizat, dar nu am refuzat niciodată vreo comandă. Le duc la bun sfârșit cu brio”, precizează Ana Cucu.

Probabil vă întrebați cum le reușește pe toate?! Se dedică profesiei de contabil, iar nopțile și zilele libere dă frâu liber creativității și pregătește prăjituri pentru clienți. La început gătea pentru familie, prieteni și rude. Mai târziu, fiind încurajată de cei apropiați, a lansat și o afacere, care, de-a lungul timpului a reușit să acumuleze o bază de clienți fideli.

Afacerea a fost lansată din întâmplare. În anul 2011 Ana Cucu a participat la câteva seminare de instruire cu privire la iniţierea unei afaceri, evenimente organizate de către Asociaţia Femeilor de Afaceri din Cahul „FEMIDA” cu suportul Winrock Moldova. Astfel, a învăţat cum se elaborează un plan de afaceri. Deşi era decisă să aplice pentru un grant în domeniul agriculturii, până la urmă a scris Business planul pentru afacerea pe care o gestionează acum, în domeniul cofetăriei. Antreprenoarea a câştigat un grant în valoare de 15 mii de lei, datorită căruia a procurat utilaj profesionist pe care nu şi-ar fi permis să-l achiziţioneze cu banii proprii.

Antreprenoarea recunoaște că, afacerea îi asigură un venit mai mare decât locul oficial de muncă.

„O femeie trebuie să înveţe să se descurce singură în viaţă, dar este foarte important ca în ceea ce face să fie susţinută de familie”, a declarat Ana Cucu.

Pe viitor, planifică să se extindă într-o afacere de familie și îi va implica pe cei apropiați: soțul și copii. De asemenea, visul ei este să lanseze propria cofetărie ce va oferi doritorilor posibilitatea de a gusta cele mai gustoase deserturi. Totuși, unele momente de incertitudine și dificultăți nu-i dau voie să avanseze atât cât și-ar dori.

„Întotdeauna este loc de mai bine în ceea ce faci. Este bine să visezi şi să vrei mai mult, însă femeile sunt din fire mai indecise. Aşa că eu mă mai gândesc în ceea ce priveşte afacerea aceasta, mă documentez referitor la aspectele legale și chestiunile financiare”.

În concluzie, femeia îi îndeamnă pe toate femeile, care au un hobby, să lanseze o afacere. Aceasta poate însemna o sursă de venit suplimentară. De asemenea, recenziile pozitive de la clienți te fac să devii și mai bun în ceea ce faci.

Istoria de succes a fost realizată cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.