Conexiunile din România ale celui mai bogat oligarh rus. Interesele sale, reprezentate de un basarabean

Uzina Silovîe Mașinî, patronată de miliardarul rus Alexey Mordashov, este reprezentată în România de o firmă moldovenească. Umbra oligarhului mai este simțită prin compania de turism TUI la care rusul este cel mai important acționar.

Reprezentantul oligarhului

Alexey Aleksandrovich Mordashov are 57 de ani și o avere de peste 30 de miliarde de dolari. Anul trecut, Mordashov a devenit cel mai bogat om din Rusia și a urcat pe locul 51 în lume, în topul celor mai bogați oameni, arată o investigație ziare.comziare.com.

El este patronul celei mai mari companii siderurgice din Rusia, Severstal PJSC și conduce firmele Severgroup CJSC, Power Machines PJSC, Nord Gold NV (exploatarea zăcămintelor de aur), ZAO Sveza și Lenta (lanț de hipermarketuri). Mordachov deține și 32% din compania germană de turism TUI Group.

În 2018, SUA și UE au supus sancțiunilor compania Power Machines pentru că a furnizat turbine cu gaz în Crimeea.

Power Machines este un gigant în ingineria constructoare de mașini, iar până în 2018, a fost partener al companiei germane Siemens într-o companie de producție a turbinelor. Dar, din cauza încălcării contractului de către compania rusească și a furnizării de turbine cu gaz în Crimeea (după anexarea acesteia de către de Rusia în 2014), parteneriatul a fost anulat.

În România, interesele companiei Power Machines (în rusă, Силовые машины, Silovîe Mașinî) sunt reprezentate de firma Horus Energy.

Pe site-ul propriu, compania Horus Energy spune că „implementează proiecte la cheie în domeniul industriei energetice: reconstrucția și modernizarea centralelor termice și hidroelectrice, furnizarea echipamentelor electrotehnice, diagnosticarea și întreținerea turbogeneratoarelor și cazanelor energetice, prelungirea duratei de viață a echipamentelor electrice și automatizarea proceselor tehnologice. Compania este reprezentant regional al concernului Power Machines în țările CSI și România.”

Horus Energy a fost deschisă în 2009, la București, având ca acționar unic firma moldovenească Horus SRL, iar ca administrator moldoveanul Valentin Bălan.

În Republica Moldova, firma Horus este deținută de Prominvest Development Ltd (fondată în 2011, la Londra) și care, la rândul ei, este deținută de Daniela Bălan, fiica lui Valentin Bălan.

Prominvest Development Ltd mai este acționară în alte șapte firme din Moldova, iar firma Horus mai este implicată și în afaceri de dezvoltare imobiliară.

Viitorul suna bine

Până în prezent, afacerile firmei Horus Energy în România s-au limitat la furnizarea de cărbune pentru centralele electrice din Suceava, Iași și Petroșani și de echipamente electrotehnice. Firma românească a mai livrat cărbune și pentru centrala din Ruse, Bulgaria.

La data înființării, Horus Energy avea așteptări promițătoare de afaceri având în vedere tradiția colaborării României comuniste cu producătorul sovietic de turbine. Pentru că, începând cu anii 60, Silovîie Mașinî a furnizat echipamente pentru centralele Porțile de Fier I și II, Brazi, Borzești, Deva, Luduș și Mintia (centrala hunedoreană a fost dotată chiar în 2002), concepute pe baza tehnologiei sovietice.

Începând cu anii 70, și compania Kaluga Turbine Works (aflată de asemenea în portofoliul lui Mordashov), a livrat echipamentele pentru centralele de la Galați, Prundul Bârgăului, Bacău, Piatra Neamț, Săvinești, pentru uzinele chimice de la Târgu Mureș, Turnu Măgurele și Făgăraș, pentru rafinăriile Teleajen și Petrotel-LukOil și pentru LukOil Energy (ultima fiind în 2014).

Toate aceste echipamente vor necesita, la un moment dat, reparații sau înlocuiri, iar uzinele oligarhului Mordashov sunt pregătite să intervină.

Moldova captivă

Așa s-a întâmplat și în Republica Moldova, a cărei tehnologie este strâns legată de cea sovietică. Din acest motiv, Horus Energy a avut mai multe contracte cu centralele termoelectrice moldovenești echipate în trecut de Silovîie Mașinî.

Ultimul contract câștigat în Republica Moldova de Horus Energy a declanșat un scandal imens care s-a transformat într-o dispută politică.

În urma unei licitații, consorțiul format din firma Horus Energy și compania rusească Silovîie Mașinî a câștigat contractul privind reabilitarea a două blocuri energetice de la întreprinderea de stat Termoelectrica Chișinău.

Contractul a fost semnat la începutul lunii aprilie dar, după ce s-au gândit câteva zile, guvernanții de la Chișinău au anunțat că vor rezilia contractul cu Horus Energy și Silovîie Mașinî, în contextul în care atât compania rusească cât și patronul ei, Alexei Mordașov figurează pe lista de sancțiuni.

Astfel, la Chișinău s-a născut o dilema politică: să nu respecte sancțiunile internaționale împotriva oligarhilor ruși sau să lase o parte din populație fără încălzire la iarnă. Prima variantă ar strica imaginea Moldovei în Occident, iar a doua ar înfuria propriul electorat.

#conexiuni #business #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat luni că orice țară care desfășoară activități comerciale cu Iranul va fi taxată cu un tarif de 25% la toate schimburile comerciale cu Statele Unite, în contextul în care Washingtonul analizează un răspuns la valul de proteste antiguvernamentale fără precedent din Iran, notează Reuters.

„Cu efect imediat, orice țară care face afaceri cu Republica Islamică Iran va plăti un tarif de 25% pentru orice și toate afacerile desfășurate cu Statele Unite ale Americii”, a scris Trump pe platforma sa, Truth Social. Taxele vamale ar urma să fie achitate de importatorii americani ai bunurilor provenite din aceste țări.

Iranul, membru al OPEC, este supus de ani de zile sancțiunilor americane și exportă cea mai mare parte a petrolului său către China, iar printre principalii săi parteneri comerciali se mai numără Turcia, Irak, Emiratele Arabe Unite și India. Trump a precizat că ordinul este „final și concludent”, fără a oferi însă detalii despre baza legală sau dacă măsura va viza toți partenerii comerciali ai Iranului. Casa Albă nu a publicat până acum un document oficial privind această decizie și nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

China a reacționat dur, prin ambasada sa la Washington, afirmând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja interesele și criticând „sancțiunile unilaterale ilegale și jurisdicția cu rază lungă”. „Războaiele tarifare și comerciale nu au câștigători, iar coerciția și presiunea nu rezolvă problemele”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei chineze.

Japonia și Coreea de Sud, care au încheiat acorduri comerciale cu SUA anul trecut, au anunțat că monitorizează situația. Ministerul Comerțului de la Seul a transmis că va lua măsuri după ce vor fi clare acțiunile concrete ale Washingtonului, iar Tokyo a precizat că va evalua impactul potențial asupra economiei japoneze.

Anunțul lui Trump vine pe fondul celor mai mari proteste antiguvernamentale din Iran din ultimii ani, declanșate inițial de dificultăți economice și transformate rapid în apeluri directe la căderea regimului clerical. Grupul pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, afirmă că a confirmat 599 de decese de la începutul protestelor pe 28 decembrie, dintre care 510 protestatari și 89 de membri ai forțelor de securitate.

Teheranul a declarat că menține canale de comunicare deschise cu Washingtonul, în timp ce Trump a spus că ar putea avea întâlniri cu oficiali iranieni și că este în contact cu opoziția, fără a exclude opțiuni militare. Totuși, Casa Albă a subliniat că „diplomația rămâne prima opțiune”.

În al doilea său mandat, Trump a recurs frecvent la amenințări și impuneri de tarife împotriva țărilor care colaborează cu adversari ai SUA sau pe care le acuză de politici comerciale „incorecte”. Între timp, politica sa tarifară se află și sub presiune juridică, Curtea Supremă a SUA analizând posibilitatea de a anula o parte din tarifele deja impuse.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, Iranul exporta în 2022 către 147 de parteneri comerciali, ceea ce face ca impactul potențial al noii măsuri americane să fie unul global.