Levi’s părăsește piața din Federația Rusă și caută cumpărători pentru magazine

Lanțul de denim Levi Strauss & Co a decis să părăsească în sfârșit piața rusă după 29 de ani de activitate. Potrivit Kommersant, compania a oprit livrările de mărfuri și caută cumpărători pentru afacerile cu amănuntul. În acest context, partenerii de franciză ai companiei americane vor putea stabili importuri paralele de Levi’s în ţară, spun experţii.

Potrivit sursei citate, compania caută cumpărători pentru o parte din magazinele sale din Federația Rusă. De asemenea, a oprit livrările de mărfuri și intenționează să-și vândă stocurile prin intermediul altor site-uri.

Unul dintre potențialii cumpărători ai magazinelor Levi’s din Federația Rusă ar fi Turkish Fiba Holding A.S.

Levi Strauss & Co a fost fondat în 1853. Primul magazin din Rusia a fost deschis în 1993. În prezent, în țară există aproximativ 90 de magazine Levi’s, dintre care unele pot fi francizate. Venitul total al grupului în 2021 a fost de 5,8 miliarde de dolari, partea rusă a afacerii reprezentând nu mai mult de 2%. Managerul de brand Levi Strauss Moscow LLC a avut o cifră de afaceri de 9,37 miliarde de ruble în 2021, un profit net de 2,29 miliarde de ruble.

În martie, sediul central al Levi’s a anunțat suspendarea activităților comerciale și a oricăror investiții în Rusia din cauza operațiunii militare a Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei. Chip Berg, directorul executiv al Levi Strauss & Co, a declarat ulterior pentru Financial Times că compania nu are de gând să redeschidă magazine în Rusia în 2022.Potrivit unor informații, compania a expediat bunuri pentru noul sezon conform planului și au spus că nu sunt așteptate alte livrări.

Amintim că, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, mai multe companii străine au decis să părăsească piața rusă.

#Levi's #industria modei #magazine #vanzari #companie #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani