Apocalipsa pentru Putin! Blestemul din Asia centrală. URSS și SUA au pierdut cu acest dușman

O nouă amenințare, ca un vechi blestem, planează asupra lui Vladimir Putin. Cunoscutul jurnalist ucrainean Dmitri Gordon a adus în atenția publică un scenariu de coșmar pentru Rusia: reluarea războiului în Asia Centrală, în urma unui atac al talibanilor din Afganistan. De care Rusia, spune jurnalistul, nu are mijloacele, în acest moment, să se apere.

Iar Rusia – pe atunci URSS – și Afganistanul sunt dușmani vechi, după războiul de zece ani din perioada 1979-1989, soldat cu retragerea trupelor sovietice, fără vreo victorie decisivă, și apoi cu destrămarea Uniunii Sovietice.

Un vechi dușman pe care nici SUA și NATO n-au reușit să-l doboare

Un dușman pe care nici Statele Unite ale Americii și aliații săi din NATO – printre care și diverse contingente de militari din România – nu a reușit să câștige, în ciuda diferențelor imense din toate domeniile, de la număr de trupe și înzestrare la economiile care susțineau financiar operațiunea. Astfel că, după 20 de ani de război (între 2001 și 2021), trupele SUA au foost nevoite să se retragă.

A fost un eșec imens pentru alianța internațională condusă de Statele Unite, pentru că imediat după retragerea americanilor, talibanii au preluat puterea și au declanșat un adevărat masacru asupra celor care au colaborat cu occidentalii. Scene cutremurătoare au fost înregistrate la Kabul, unde mii de oameni s-au închesuit în încercarea de a fugi din țara abandonată de americani.

Ce spune Dmitri Gordon

Într-un interviu cu Vasili Golovanov, pe canalul de YouTube Ukraine 24, jurnalistul a declarat că Federația Rusă ar putea fi amenințată de un război cu talibanii. Iar dacă aceștia decid să atace în Asia Centrală, Federația Rusă nu va avea trupe cu care măcar să îi descurajeze.

„Am spus de mult că talibanii reprezintă o amenințare uriașă pentru Rusia. Dacă aceștia decid să intre în Tadjikistan, unde este staționată armata rusă, precum și într-o serie de alte state din Asia Centrală, Rusia se va scufunda. Pentru că nu au trupe nici măcar pentru a-i descuraja… Toate tancurile, tot ce ar putea să fie folosit acolo, a fost deja a fost transportat în Ucraina.

Iar pentru a-i opri pe talibani Rusia pur și simplu nu va mai avea nimic. Talibanii vor putea intra adânc în „burta” Rusiei, ca un cuțit prin unt”, a declarat jurnalistul, citat de Segodnia.

Putin, atacat și învins.

Dmitri Gordon a mai spus că Federația Rusă încearcă acum, în toate modurile posibile, să-i liniștească pe talibani, pentru ca aceștia să nu atace cât timp Kremlinul e prins în capcana invaziei din Ucraina.

„Nu știu cât de pregătiți și de dispuși să atace Rusia sunt talibanii. Și cred că diplomația rusă face acum tot ce este necesar pentru a-i liniști și a-i descuraja pe talibani de la o invazie asupra teritoriului rus”, a spus jurnalistul.

Dar relația Moscovei cu minoritatea musulmană din Federația Rusă nu este de natură să îi provoace optimism lui Vladimir Putin. Dimpotrivă, de la începutul mandatului său la Kremlin au avut loc mai multe atacuri ale unor teroriști islamiști în Rusia. Iar războiul din Cecenia musulmană, ajunsă acum sub conducerea dictatorială a prorusului Ramzan Kadîrov sau acțiunile Kremlinului din Războiul sin Siria nu sunt de natură să facă din Rusia o prietenă a talibanilor.

#dușman #talibani #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.