Efectul războiului din Ucraina: 19 ţări din UE îşi accelerează tranziţia către energia regenerabilă

În ciuda îngrijorărilor legate de faptul că războiul Rusiei din Ucraina ar putea însemna o revenire la mai mulţi combustibili fosili, majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană îşi stabilesc planuri mai ambiţioase pentru a stimula energiile regenerabile.

19 dintre cele 27 de state membre ale UE au anunţat planuri mai ambiţioase pe termen mediu ca răspuns la efectele războiului şi la creşterea preţurilor la combustibilii fosili, potrivit unui nou raport al Ember şi al Centrului pentru cercetare în domeniul energiei şi al aerului curat.

Raportul, publicat joi, arată că, în comparaţie cu planurile lor din 2019, ţările UE au redus cu aproape o treime cantitatea totală de energie pe care îşi propun să o obţină din combustibili fosili până în 2030.

În loc să se aprovizioneze cu 55% din energia electrică din surse regenerabile, aşa cum era planificat anterior, ţările UE vizează acum să atingă o cotă de 63% până în 2030, se arată în raport. În ianuarie 2022, UE se aproviziona cu 22% din energie din surse regenerabile.

„Tranziţia în domeniul energiei electrice nu este doar o problemă legată de preocupările climatice, ci şi una de asigurare a unei aprovizionări stabile cu energie pentru gospodăriile şi întreprinderile europene. Acest lucru este evident mai ales pentru cei mai mari importatori de combustibili ruşi, Germania, Italia şi Ţările de Jos mărind ambiţiile eoliene şi solare, Franţa subvenţionând izolarea locuinţelor, iar alţii accelerând instalaţiile de pompe de căldură şi electrificând transportul”, se arată în raport.

Specialiştii au stabilit că Portugalia, Ţările de Jos, Austria şi Danemarca sunt pe cale să îşi procure aproape toată energia electrică din surse regenerabile până în 2030.

Germania, cel mai mare importator de petrol şi gaze naturale din Rusia, intenţionează acum să obţină 80% din energia electrică din surse regenerabile până în 2030, faţă de 62% cât a anunţat anterior. Italia, Irlanda şi Grecia se îndreaptă spre o cotă de până la 70% de surse regenerabile în producţia de electricitate, se mai arată în raport.

UE s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, şi să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050. A fi neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon înseamnă că emisiile sunt reduse drastic, iar cele rămase sunt compensate, fie prin metode naturale, cum ar fi plantarea de copaci, fie prin tehnologii de „captare” a emisiilor.

Ungaria, Polonia şi Slovacia, cele trei ţări cu cea mai mică pondere planificată a surselor regenerabile, nu şi-au actualizat planurile din 2019, se arată în raport.

Raportul vine la doar câteva zile după ce Ungaria a negociat o derogare de la interdicţia UE privind importurile de petrol rusesc. Embargoul asupra petrolului, care face parte dintr-un nou pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei din cauza războiului său din Ucraina, include aproximativ 90% din importurile de petrol rusesc, dar nu şi cele aproximativ 10% care ajung în Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă printr-o conducta construită în epoca sovietică.

Polonia a fost de acord cu embargoul şi va înceta să mai importe petrol rusesc, dar plănuieşte în continuare să se aprovizioneze cu 67% din energia electrică din combustibili fosili, din cauza dependenţei de cărbune.

#independenta #Energie verde #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să se confrunte cu un nou val de scumpiri, care nu se va limita la gaze naturale, electricitate sau încălzire, ci s-ar putea extinde treptat asupra întregii economii. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că inflația energetică poate declanșa un efect în lanț, prin majorarea salariilor, creșterea costurilor de producție și, în cele din urmă, scumpirea altor bunuri și servicii.

Potrivit economistului, inflația din acest an s-ar putea apropia de 9% sau chiar depăși acest prag. Deși o asemenea rată poate părea relativ moderată în comparație cu episoadele anterioare de scumpiri, impactul asupra populației ar putea fi mult mai dur decât sugerează media statistică.

„Inflația în acest an se va apropia de coridorul de 7–9%, mai degrabă spre 9%, poate chiar și mai mult. Aparent, nu este o inflație foarte mare. Noi ne-am deprins și cu 30% și parcă am spune că 9% nu e mult”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a patra de la N4.

Economistul atrage atenția că actualul episod inflaționist este diferit de cele precedente. Dacă anterior prețurile creșteau concomitent în mai multe sectoare, acum presiunea ar fi concentrată în special asupra resurselor energetice, exact în perioada rece a anului, când gospodăriile sunt nevoite să consume mai mult gaz și agent termic.

„Tot ce ne duce nouă prețurile în sus este segmentul energetic. Produsele petroliere, apoi gazul, agentul termic. Sunt cele care exact în perioada rece a anului lovesc cel mai mult în cetățean”, a declarat economistul.

Potrivit lui, datele oficiale cu privire la inflație reflectă o medie a evoluției prețurilor, însă aceasta nu surprinde întotdeauna presiunea reală asupra familiilor, mai ales când scumpirile sunt concentrate în cheltuieli esențiale.

„Biroul de Statistică vă spune că inflația nu este mare, pentru că Biroul calculează media. Dar ea vine concentrată în perioada rece și pe o dimensiune foarte îngustă, resursele energetice”, a explicat Ioniță.

Cel mai mare pericol, în opinia economistului, apare însă ulterior, când efectele scumpirilor energetice încep să se răspândească în alte domenii. El numește acest fenomen „ecoul inflației”.

Mecanismul pornește de la presiunea facturilor asupra angajaților. Atunci când oamenii plătesc mai mult pentru încălzire, gaze și electricitate, aceștia solicită majorări salariale pentru a-și menține puterea de cumpărare. Companiile care acceptă aceste cereri suportă costuri suplimentare, pe care pot încerca să le recupereze prin majorarea prețurilor.

„Agenții economici vor fi nevoiți să majoreze prețurile la produse care nu au nicio treabă cu resursele energetice. Dumneavoastră veți cere majorări de salariu din simplul motiv că aveți facturi mari la energie. Agenții economici vor fi nevoiți să mărească salariile, iar majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor de producție și, respectiv, majorarea prețurilor”, a explicat Ioniță.

Acesta susține că efectele s-ar putea resimți inclusiv în domenii în care energia nu reprezintă o componentă majoră a cheltuielilor, cum ar fi serviciile culturale sau alte activități bazate în principal pe munca angajaților.

În același timp, presiunea asupra salariilor este amplificată de migrația forței de muncă. Ioniță afirmă că întreprinderile moldovenești sunt nevoite să concureze cu angajatorii europeni pentru a-și păstra personalul, în condițiile în care plecarea la muncă peste hotare a devenit mult mai accesibilă.

Economistul consideră că această combinație dintre facturi energetice ridicate, cereri de majorare a salariilor și productivitate redusă riscă să slăbească și mai mult competitivitatea companiilor moldovenești.

O altă problemă semnalată de Ioniță este prețul de achiziție al gazelor naturale. Acesta susține că Republica Moldova cumpără gaze la un preț mediu cu aproximativ 30% mai mare decât cel european, ceea ce ar amplifica presiunea asupra costurilor suportate de economie. Afirmația necesită însă compararea prețurilor pentru aceleași perioade și în condiții contractuale similare.

În aceste condiții, economistul avertizează că impactul inflației nu trebuie evaluat exclusiv prin rata generală anunțată de autorități. Chiar și o inflație situată în jurul a 9% ar putea fi resimțită mult mai puternic de gospodăriile care alocă o parte importantă din venituri pentru energie și încălzire.

Datele oficiale susțin existența unor presiuni energetice asupra inflației. Potrivit Biroului Național de Statistică, în septembrie 2026 rata anuală a inflației a ajuns la 8,6%, în timp ce prețurile au crescut cu 6,6% față de decembrie 2025.

În comparație cu septembrie 2025, motorina s-a scumpit cu 76,4%, benzina cu 42,3%, energia electrică cu 23,7%, iar gazele naturale cu 21,3%. În schimb, tarifele pentru energia termică erau cu 17% mai mici decât în aceeași perioadă a anului precedent.