Conducerea CCI a RM a avut o întrevedere cu Ambasadorul UE în Republica Moldova

08 Iun. 2022, 15:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
08 Iun. 2022, 15:14 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Ieri, 7 iunie, conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a avut o întrevedere cu E.S. Jānis Mažeiks, Ambasadorul UE în Republica Moldova.

În cadrul reuniunii, președintele CCI a RM Sergiu Harea și-a exprimat gratitudinea și înaltele aprecieri pentru susținerea tehnică și financiară acordată mediului de afaceri autohton prin intermediul diferitor proiecte, granturi oferite de Uniunea Europeană și implementate, inclusiv, de instituția camerală, precum: PNUD, Fundația Est-Europeană, proiecte destinate promovării DCFTA, etc.

De asemenea, părțile au discutat despre subiecte actuale pentru producătorii autohtoni, precum facilitarea traficului transfrontalier la granița cu UE, prin implementarea mecanismului de recunoaștere mutuală a statutului de AEO (Agent Economic Autorizat), puncte de control comun, liberalizarea permiselor de transport – în condițiile în care rutele tradiționale de transport sunt închise, această inițiativă ar permite asigurarea lanțurilor de aprovizionare. Totodată, s-a discutat și despre majorarea cotelor la exportul anumitor categorii de produse (de exemplu: struguri, prune, etc.) și susținerea sectorului agroindustrial, în special, deschiderea pieței UE pentru lactate și carne.

Totodată, Sergiu Harea a reiterat poziția CCI a RM, care este portavoce a peste 1100 membri ai săi, întreprinderi din diverse sectoare ale economiei, referitor la Legea cu privire la comerțul interior și un nou proiect de lege privind practicile comerciale neloiale. În acest context, CCI a organizat mai multe ședințe cu reprezentanții Ministerului Economiei, unde producătorii și-au expus îngrijorările vizavi de excluderea plafonării reducerilor comerciale și au venit cu mai multe propuneri menite să reglementeze relațiile dintre furnizorii și rețele de supermarketuri.

„În situația actuală, în care avem efecte economice negative pe termen scurt și pe termen lung asupra producătorilor autohtoni, declanșate de pandemia de COVID-19 și conflictul armat din regiune, se impun măsuri suplimentare de susținere a producătorilor autohtoni, implicit prin asigurarea accesului pe rafturile magazinelor,” a declarat Sergiu Harea.

La finalul întrevederii, Sergiu Harea l-a informat pe E.S. Jānis Mažeiks despre planurile CCI pentru viitorul apropiat și anume organizarea expozițiilor „Republica Moldova Prezintă” peste hotare – ca instrument de promovare a produselor autohtone și a invitat Delegația UE în Moldova să participe săptămâna viitoare la cei mai important eveniment al businessului autohton – „Gala Businessului Moldovenesc”, organizat de CCI în parteneriat cu AGEPI. La eveniment vor fi premiați câștigătorii concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității”.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.