Deputații bagă frica în cămătari! Transparență totală

Deputații au susținut inițiativa legislativă de modificare a cadrului de reglementare a pieței organizațiilor de creditare nebancare (OCN), care are drept scop creșterea responsabilității și transparenței acestor companii. Proiectul respectiv a fost votat în prima lectură.

”Sectorul de creditare nebancară trebuie ridicat la un alt nivel. Prin acest proiect vrem să creștem calitatea guvernanței corporative a acestor instituții”, a menționat autorul proiectului, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba

Proiectul prevede, printre altele, că toate organizațiile de creditare nebancare vor obligate să efectueze auditul regulat al situațiilor financiare.

De asemenea, vor fi stabilite criterii suplimentare pentru administratorii și conducătorii OCN. Aceștia vor trebui să aibă studii superioare în domeniile ce ţin de ştiinţele economice, de drept și să dețină o experiență de cel puțin doi ani în domenii relevante.

Sunt incluse clauze cu privire la suspendarea activității organizației de creditare nebancară care încalcă cadrul normativ. Activitatea OCN poate fi reluată după înlăturarea încălcărilor. În cazul neînlăturării, în termenul stabilit, a circumstanțelor care au dus la suspendarea activității, autoritatea de supraveghere va radia organizația de creditare nebancară din Registru. În aceste condiții, OCN nu va putea solicita reînregistrarea.

Persoanele care au avut calitatea de administrator sau deținător cu drept de proprietate sau control a cel puțin 50% din capitalul social sau drepturile de vot ale OCN, care anterior au fost radiate din Registru pentru neînlăturarea încălcărilor, nu vor mai avea dreptul de a administra sau deține OCN.

PROIECTUL de modificare a Legii cu privire la organizațiile de creditare nebancară urmează a fi votat în lectură finală.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#microfinanțare #transparență #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.