UE anunță că a semnat un acord pentru a importa gaze din Israel, o alternativă „de încredere” la gazul rusesc

16 Iun. 2022, 01:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iun. 2022, 01:47 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană va importa gaze naturale din Israel via Egipt. Blocul european a semnat, miercuri un acord, despre care spune că este o alternativă „de încredere” și pe termen lung la importurile din Rusia.

„Aprovizionarea cu energie, care în mod tradiţional era în principal în nord, acum s-a deplasat spre sud şi est”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, la semnarea Memorandumului de Înţelegere, la Cairo, în cadrul unui forum pe tema gazelor, conform EFE, citat de Agerpres.
„Suntem în procesul de a diversifica total sursele de aprovizionare cu combustibili fosili, de la Rusia spre alţi furnizori de încredere şi dumneavoastră sunteţi unul”, a adăugat șefa CE, făcând referire la problema dependenţei de gazul rusesc pe care o are UE din cauza conflictului apărut ca urmare a războiului din Ucraina.

Memorandumul va permite ca Israel, care a devenit în ultimii ani un exportator de gaze din rezervele pe care le deţine în apele sale teritoriale din Mediterană, dar care nu dispune de gazoducte spre UE, să-şi canalizeze resursele spre conducta pe care o are spre Egipt, unde gazele vor fi lichefiate şi vor pleca spre Europa.

Autorităţile israeliene au dat asigurări că pot furniza circa un miliard de metri cubi de gaze pe continentul european.

Acordul a fost semnat de ministrul egiptean al Petrolului şi Resurselor Minerale, Tarek al Mulla, comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, şi ministrul israelian de resort, Karine Elharrar, care a spus că „este prima dată când există o cerere de exporturi masive de gaze naturale din Israel către Europa”.
Conform unui comunicat al Ministerului israelian al Energiei, Memorandumul, care are o valabilitate de trei ani şi va fi reînnoit automat pentru alţi doi ani, nu împiedică exporturile de gaze ale celor două ţări din Orientul Mijlociu către alte destinaţii.

Von der Leyen a spus că „acesta este începutul unei lungi şi de succes istorii în regiune” şi a subliniat că „această cooperare energetică regională între ţările din Mediterana Orientală şi Uniunea Europeană va aduce noi investiţii, infrastructură comună şi pieţe mai deschise”.

Kadri Simson a recunoscut, la inaugurarea reuniunii Forumului Gazelor din Mediterana Orientală, la care a asistat ca şi invitat, că „niciun exportator individual nu ar putea înlocui volumele pe care UE le-a importat din Rusia”.

Însă, Von der Leyer a semnalat că această colaborare cu Israel şi Egipt va permite economii de bani, ceea ce va însemna „o investiţie mai eficientă”, în faţă a obiectivului de „a produce energie mai multă, mai fiabilă şi mai accesibilă pentru consumatorii europeni”.

În plus, a afirmat că această asociere cu Israel şi Egipt se extinde şi la procesul de tranziţie spre energii mai curate şi a dat drept exemplu conducta egipteano-israeliană care transportă gaze, dar trebuie pregătită pentru a transporta hidrogen. Şi a reamintit că Egipt şi UE intenţionează să iniţieze „o asociere în materie de hidrogen” la următoarea reuniune COP27, care va avea loc în noiembrie în oraşul egiptean Sharm el-Sheikh.

„Dumneavoastră aveţi o abundenţă de resurse naturale, aveţi soare, vânt, energie pe bază de hidrogen”, a explicat pentru a sprijini afirmaţia sa privind schimbarea surselor de aprovizionare cu energie din nord spre regiunea Mediteranei Orientale.

Elharrar a declarat că memorandumul recent semnat reprezintă „o afirmaţie pentru cei care văd în regiunea noastră doar aspecte negative, precum divizări şi conflict” că „paradigmele se schimbă” în regiune.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 16:53
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 16:53 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.