Șeful CNAM, despre problema asigurărilor în medicină: este nevoie de reformarea și modernizarea sistemului de sănătate

Este nevoie de reformarea și modernizarea sistemului de sănătate, concentrarea eforturilor în domeniul prevenirii bolilor și promovării sănătății. Or, sectorul spitalicesc din Republica Moldova consumă în mod constant peste 50% din fondul de bază al asigurării obligatorii de asistență medicală, destinat acordării de servicii medicale, constată Ion Dodon, directorul general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină într-un interviu pentru politicadesănătate.ro.

Potrivit lui, acest procent este cu mult peste media de 40% alocată pentru spitale în UE. De asemenea, circa 30% din totalul internărilor sunt afecţiuni care pot fi şi sunt tratate în alte ţări la nivelul asistenței primare sau în ambulatoriu, fapt ce duce la utilizarea ineficientă a unor resurse şi aşa reduse. Unele spitale folosesc diverse mecanisme, precum creşterea numărului de internări, pentru a-şi mări veniturile şi a-şi putea acoperi costurile fixe.

„Acești pacienți ar putea fi trataţi în condiții de ambulatoriu, cu cheltuieli mici, beneficiind și de un spectru larg de medicamente compensate. În Republica Moldova o problemă majoră este legată și de resursele umane ale sistemului de sănătate, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Dezechilibrul numeric este reprezentat la nivel naţional de o sub acoperire sau, în unele cazuri, chiar lipsă de personal. Totodată, există şi importante dezechilibre legate de concentrarea personalului medical în mediul urban în detrimentul celui rural”, punctează Dodon.

În opinia directorului, urmare a situației create, sistemul de sănătate din Republica Moldova nu poate răspunde în mod corespunzător la necesitățile populației de servicii de sănătate. Printre deficiențe e și absenţa unui sistem informațional integrat în domeniul de sănătate. În context, este necesară atât promovarea dosarului medical electronic al pacientului, fapt care ar elimina aspectele legate de fraudele în indicațiile de diagnostic, prescripţiile de medicamente, cât și dezvoltarea unui sistem de monitorizare a prescrierii şi eliberării de medicamente (e-rețeta). Câştigarea încrederii populaţiei în sistemul de sănătate presupune garantarea calităţii serviciului medical oferit cetățenilor și îmbunătăţirea continuă a acestuia.

Referindu-se la combaterea pandemiei COVID-19, Dodon a menționat că aceasta a influențat inclusiv planurile și activitatea CNAM. 1,7 miliarde de lei alocați anul trecut, dintre care cea mai mare parte – peste 1,2 miliarde – a fost orientată pentru tratamentul în spital al persoanelor cu noul coronavirus. Circa 63 de mii de persoane au avut nevoie de îngrijiri în spital. De tratament contra COVID-19 au beneficiat gratuit și persoanele neasigurate, ceea ce a însemnat o povară suplimentară pentru fondurile AOAM.

În context, directorul CNAM susține că deși cheltuielile publice pentru sănătate sunt în continuă creștere, totuşi, cota plăţilor de buzunar suportate de păturile sărace ale populației în cheltuielile totale în sănătate este una considerabilă. Pe parcursul mai multor ani, medicamentele folosite în condiții de ambulatoriu înregistrează cea mai mare cotă a plăţilor de buzunar în gospodăriile casnice (în medie 72% în anul 2016, OMS).

Drept prioritate a instituției, în beneficiul cetățenilor, directorul își propune extinderea listei de medicamente compensate, conform priorităților strategice de compensare stabilite de Guvern. Mă refer aici și la medicamente compensate pentru tratamentul ambulatoriu al pacienților aflați la îngrijire paliativă. O noutate este și compensarea, în premieră, a dispozitivelor medicale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#asigurari in medicina #Dodon #CNAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul populației active din Republica Moldova a fost de aproape 930 de mii de oameni, în anul 2023. Dintre aceștia, doar 887 de mii erau angajați sau studenți în licee și universități, arată datele Biroului Național de Statistică.

În ceea ce privește distribuția forței de muncă, aproximativ 200 de mii de persoane sunt angajate în sectorul public, în timp ce restul de 600 de mii lucrează în sectorul privat.

La capitolul șomaj, în 2023, rata a fost de 4,6%, cu 1,5 puncte procentuale mai mare față de 2022, totalizând 42,6 mii de persoane șomere. Datele arată că bărbații întâmpină cele mai mari dificultăți în găsirea unui loc de muncă, în timp ce peste patru la sută dintre femei sunt neangajate. În plus, majoritatea șomerilor locuiesc în orașe, cu o rată a șomajului de puțin peste patru la sută în sate.

De asemenea, practica angajării fără contracte individuale de muncă este mai frecventă în rândul bărbaților, cu peste 9%, comparativ cu femeile, unde cota este de aproximativ 5%. Această practică este întâlnită mai ales în sectoarele agriculturii, construcțiilor, industriei și comerțului.

În trimestrul patru al anului 2023, salariul mediu a fost de 13 400 de lei, în sectorul bugetar, salariații au primit în medie 11 618 lei, iar în sectorul real 14 023 lei.

În ceea ce privește emigrarea în scop de muncă, numărul moldovenilor care pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă a scăzut, înregistrându-se o reducere de aproximativ 10 mii de persoane în comparație cu anul precedent. La sfârșitul anului trecut, aproape 83 de mii de moldoveni lucrau în străinătate, în timp ce în 2022, acest număr a fost de 93 de mii de persoane.

Statisticile oficiale arată că Republica Moldova are una dintre cele mai semnificative diaspore din UE, raportat la populația rezidentă a țării. Pentru fiecare trei persoane care locuiesc în țară, există un moldovean în străinătate.

Astfel, conform datelor oficiale, în străinătate sunt 972 958 de moldoveni, ceea ce reprezintă peste o treime din populația țării. Cei mai mulți sunt în Federația Rusă – 294 mii, Romania – 285,3 mii, Italia – 194,4 mii, Ucraina – 152,2 mii și SUA – 45,7 mii.