DEX economic. Ce este crowdfunding? Cum poți lansa o afacere utilizând această metodă

Termenul de crowdfunding este tot mai des întâlnit. Probabil ai auzit că unii oameni au lansat și o afacere datorită crowdfundingului.

Ce este Crowdfunding?

Crowdfunding sau multifinanțarea reprezintă o metodă de strângere de capital cu ajutorul efortului colectiv al prietenilor, familiei, clienților și al investitorilor individuali. Metoda este opusul abordării clasice a finanțării pentru a lansa o afacere, sursele de finanțare ale cărora sunt băncile, firmele cu capital de risc sau alți investitori, ceea ce limitează opțiunile.

Crowdfundingul este o tehnică de finanțare a proiectelor folosind resurse online desprinsă din crowdsourcing. La baza ei stă ideea a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs.

Crowdfunding-ul este în esență o strategie de marketing implementată fie înaintea fie în timpul producției unui produs. În mare este vorba despre fundraising, dar o formă evoluată care tinde să elimine sistemul de donație și îl înlocuiește cu o metodologie de tip recompensă.

Crowdfunding: Beneficii

Reach – ai acces la mii de investitori acreditați care pot interacționa cu tine și pot distribui campania ta de strângere de fonduri;
PR și Marketing – de la lansare și până la final, poți distribui și promova campania ta prin intermediul social media, newsletter-e și alte tactici de marketing online. Pe măsură ce campania se derulează, poți dubla traficul către site-ul tău sau către alte resurse ale companiei;
Prezentarea – prin crearea unei campanii de crowdfunding, parcurgi un proces important de evaluare a business-ului tău la cel mai înalt nivel – istoria, oferte, piață adresabilă, propunere de valoare și multe altele – și expunerea lui într-un pachet lustruit, ușor de digerat;
Validarea conceptului – prezentarea conceptului sau a business-ului maselor îți oferă o oportunitate excelentă de a valida și perfecționa oferta pe care o propui. Pe măsură ce potențialii investitori încep să-și exprime interesul și pun întrebări, vei observa imediat dacă lipsește ceva ce ar putea să-i determine să cumpere;
Eficiența – crowdfunding-ul online te ajută să eficentiezi și să centralizezi eforturile de strângere de fonduri. Construind un profil unic, complet, ce poate fi îmbogățit de către toți potențialii investitori, elimini nevoia de a urmări fiecare parte.

Crowdfunding: Puncte slabe

Puterea rețelei sociale create – dacă rețeaua creată în jurul produsului nu este suficient de închegată, este improbabil ca suma de bani strânsă în urma crowdfunding-ului să fie suficientă;
Suma necesară – sistemul de crowdfunding își pierde eficiența cu cât suma de bani necesară este mai mare. Indiferent de puterea financiară a publicului vizat, această tehnică este foarte riscantă cât timp există sume mari în joc. Este recomndat să fie creată mai întâi rețeaua și apoi stabilită suma în buget.
Produsul final – cu cât produsul final este mai credibil, cu atât este mai ușoară strângerea de fonduri. Dacă oamenii au încredere în produs, sunt dispuși să dea bani. Iată de ce este recomandat să fie alese cele mai bune strategii de PR încă de la început.
Sistemul de recompensare – dacă acest sistem nu este bine pus la punct riscul de a strange prea puțini bani sau chiar deloc crește substanțial. Sunt recomandate recompense cât mai personale și cât mai diferențiate, organizate într-o structură ierarhică bine implementată. Secretul stă în atragerea investitorilor și în recompensarea lor cât mai exactă, fără a pierde bani. Pentru zece dolari este suficient un tricou de un dolar, dacă acel tricou dă impresia că e creat special pentru cel care a dat banii. Pentru 1000 de dolari sunt aproape inutile produsele materiale (în general promoționale), ele fiind asociate cu suvenirurile, iar o astfel de investiție trebuie să-ți aducă mai mult decât un suvenir. Se cere deci un sistem echivalent valoric. Cu cât sistemul este mai complex cu atât investițiile vor veni în număr mai mare.

Tipuri de crowdfunding

Crowdfunding bazat pe donații

Crowdfunding bazat pe donații reprezintă orice companie în care nu există nicio rentabilitate financiară pentru investitori sau contribuabili. Inițiativele comune de crowdfunding bazate pe donații includ strângerea de fonduri pentru salvarea dezastrelor, organizații de caritate, nonprofit și intervenții medicale.

Crowdfunding bazat pe recompensă

Această metodă implică persoane care contribuie la afacerea ta în schimbul unei „recompense”, de obicei o formă a produsului sau serviciului pe care compania ta îl oferă. Această abordare este o opțiune populară pe Fundable, precum și alte platforme mari de crowdfunding, cum ar fi Kickstarter, deoarece permite proprietarilor de afaceri să-și stimuleze contribuitorul fără a suporta cheltuieli suplimentare sau vânzarea pachetului de proprietate.

Crowdfunding bazat pe echitate

Prin acest tip de crowdfunding contribuabilii pot deveni parte din companie, prin plasarea de capital pentru un pachet de acțiuni.

Ca proprietari de capitaluri proprii, contribuabilii primesc un profit financiar al investiției lor și în final primesc o parte din profit sub forma de dividende.

Exemple de platforme crowdfunding

#crowdfunding #finanțare #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei și Banca Mondială au decis prelungirea cu patru luni a contractului de credit pentru un proiect energetic strategic pentru instalarea motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, dar și inițierea negocierilor directe cu compania turcă Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție cu o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. Decizia a fost luată în contextul în care Republica Moldova nu dispune de surse financiare pentru a acoperi diferența față de bugetul aprobat, iar contractul urmează să fie semnat până la 5 martie, conform calendarului stabilit de Banca Mondială.

Ministerul Energiei a fixat un plafon maxim de 86 de milioane de euro, subliniind că nu există spațiu bugetar pentru majorări. În acest context, la 31 decembrie a avut loc o ședință online cu reprezentanții Iltekno, companiei fiindu-i acordat termen până la 26 ianuarie pentru a prezenta o ofertă revizuită, diminuată. Oferta a fost însă transmisă cu întârziere, pe 27 ianuarie, și a ajuns la 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, fiind condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre lucrările eliminate din contract ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

Între timp, compania BCC Group din Azerbaidjan a transmis o solicitare oficială către Banca Mondială, cu Ministerul Energiei și MEPIU în copie, cerând să fie inclusă în procesul de negocieri. BCC Group afirmă că oferta sa este reconfirmată și se ridică la 75,9 milioane de euro, sub plafonul de 86 de milioane stabilit de Ministerul Energiei.

Surse din cadrul unei ședințe desfășurate recent la MEPIU indică existența unor poziții divergente între instituții. Ministerul Energiei susține că Iltekno ar trebui descalificată din proces, invocând nerespectarea termenului-limită, depășirea plafonului bugetar și solicitarea de reducere a volumului de lucrări, ceea ce ar modifica substanțial parametrii proiectului. În schimb, reprezentanții MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă, poziție care, potrivit unor surse, contravine regulilor procedurilor de achiziții.

Contextul acestor tensiuni este explicat de situația dificilă de pe piața internațională a motoarelor de cogenerare. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat anterior că licitația este afectată de un deficit global major de astfel de echipamente, care a dus la creșteri semnificative de preț și întârzieri mari de livrare. Marii producători internaționali, precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions, se confruntă cu un backlog de producție de doi până la trei ani, situație confirmată inclusiv la nivel de top management.

Potrivit ministrului, cererea pentru motoare de cogenerare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și ca urmare a necesităților energetice generate de războiul din Ucraina. În paralel, efectele pandemiei COVID-19 au afectat lanțurile logistice globale, iar producătorii mari nu mai mențin stocuri disponibile imediat, pentru a evita blocarea resurselor financiare.

Dorin Junghietu a subliniat că bugetul inițial al proiectului, estimat în anii 2020–2021 la aproximativ 81 de milioane de euro, nu mai reflectă realitățile actuale ale pieței. Costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, iar cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de 61–62 MW față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii proiectului. Chiar și în aceste condiții, ministrul consideră că o ajustare de 15–20% ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată depășește limitele acceptabile.

Situația a fost discutată cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind factorii ce au generat scumpirile, iar consultanții statului au realizat evaluări suplimentare. Ministerul Energiei a solicitat prelungirea termenului contractual pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel considerat „decent”.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile negociere, reevaluare și ajustare pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a declarat Dorin Junghietu.

În acest context, autoritățile urmează să clarifice dacă negocierile vor fi extinse și cu alte companii, precum Onur sau BCC Group, și cine își va asuma eventualele riscuri financiare, în condițiile în care bugetul maxim stabilit de stat rămâne neschimbat.