Legenda telecomunicațiilor se stinge! Scade numărul abonaților și vânzările

În primele trei luni ale anului curent, pe piaţa serviciilor de telefonie fixă a continuat diminuarea numărului de abonaţi, a traficului de voce și a vânzărilor serviciilor respective, tendinţă ce se menține pe această piață mai mulți ani la rând, arată datele ANRCETI.

Astfel, numărul de abonați a scăzut, față de sfârșitul anului 2021, cu 0,8% și a totalizat peste 991,9 mii, traficul de voce generat de abonați s-a diminuat, comparativ cu primul trimestru al anului trecut, cu 20,5% și a însumat 225,4 mil. minute, iar volumul vânzărilor acestor servicii a scăzut cu 12,8% şi a alcătuit circa 78 mil. lei.

Potrivit datelor prezentate Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI) de către furnizorii activi de servicii de telefonie fixă, numărul total de abonaţi ai SA „Moldtelecom” s-a micșorat cu 0,8% și a alcătuit 886,2 mii, iar numărul cumulat de abonaţi al furnizorilor alternativi de telefonie fixă a înregistrat o scădere de 0,7% şi a însumat circa 105,7 mii. În urma acestei evoluții, rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă, raportată la 100 de locuitori ai republicii, nu a suferit schimbări, constituind 38,1%.

Diminuarea volumului total al traficului de voce în reţelele fixe a fost determinată de diminuarea tuturor tipurilor de trafic. Astfel, traficul iniţiat către rețelele internaționale a scăzut cu 15,4%, în rețelele internaționale de intrare a scăzut cu 28,6%, traficul efectuat în reţelele fixe s-a micșorat cu 25,7%, iar traficul către reţelele mobile – cu 5,8%. În consecință, traficul mediu lunar de voce per abonat (MoU) s-a diminuat cu 20,2% şi a alcătuit 115,3 minute.

Dinamică negativă a vânzărilor a condus la micșorarea venitului mediu lunar per abonat (ARPU) cu circa 10,4%, acesta alcătuind 21,1 lei. SA „Moldtelecom” a înregistrat un ARPU de 27,1 lei, iar furnizorii alternativi – un ARPU mediu de 17,4 lei.

La sfârșitul primului trimestru al anului 2022, cota de piaţă a SA „Moldtelecom”, în funcție de cifra de afaceri, a alcătuit 92,9%, în scădere cu 0,6 p.p.

#abinați #cifra de afaceri #telefonie fixa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 150 de miliarde de lei, după ce Guvernul a acumulat obligații suplimentare de aproximativ 17,5 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026. „Actuala guvernare că a majorat accelerat împrumuturile și a schimbatstructura datoriei, astfel încât statul plătește dobânzi tot mai mari. Potrivit estimărilor sale, numai în acest an, cheltuielile cu dobânzile ar urma să ajungă la 6,5 miliarde de lei, iar în 2027 s-ar putea apropia de 8 miliarde de lei”, susține deputatul Ion Chicu.

Parlamentarul a făcut referire la cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor, potrivit cărora datoria de stat a ajuns la 150,36 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie, în creștere cu 17,58 miliarde de lei față de începutul anului. Din total, aproximativ 90 de miliarde de lei reprezintă datoria externă, iar alte 60 de miliarde de lei, datoria internă.

„În primele nouă luni ale anului, Guvernul Republicii Moldova a împrumutat 17 miliarde 500 de milioane, ceea ce înseamnă aproape două miliarde lunar. Guvernul împrumută ca să poată achita salariile și alte plăți”, a declarat Ion Chicu.

Fostul premier susține că problema principală nu este doar majorarea datoriei, ci și costul tot mai ridicat al finanțării. Potrivit acestuia, în august 2021, când Partidul Acțiune și Solidaritate a preluat guvernarea, împrumuturile externe cu dobânzi între 2% și 4% reprezentau doar 3,7% din portofoliul analizat, în timp ce în prezent această categorie ar fi ajuns la 62–63%.

În același timp, susține deputatul, ponderea împrumuturilor cu dobânzi de până la 2% s-ar fi redus de la 83% la aproximativ 24%.

„Pe lângă faptul că am acumulat, am dublat soldul datoriei, și portofoliul de credite este cu mult mai scump. De aceea avem o deservire foarte scumpă”, a afirmat Chicu.

Potrivit parlamentarului, majorarea datoriei și modificarea structurii dobânzilor vor exercita presiuni tot mai mari asupra bugetului de stat.

„6,5 miliarde vom plăti anul acesta numai pe dobânzi, iar la anul, probabil, aproape de 8 miliarde va fi această sumă”, a declarat fostul premier.

Chicu a criticat politica bugetară a actualei guvernări, pe care o consideră responsabilă pentru creșterea necesarului de împrumuturi și a cheltuielilor aferente datoriei publice.

„Asta, din păcate, este rezultatul unei politici absolut iresponsabile în privința cheltuielilor publice și, în mod special, în umflarea aparatului central al Guvernului, ministerelor și așa mai departe”, a acuzat deputatul.

Datele Ministerului Finanțelor confirmă nivelul datoriei de 150,36 miliarde de lei și creșterea de 17,58 miliarde de lei față de sfârșitul anului 2025. Ele nu demonstrează însă că întreaga majorare a datoriei a