În ce oraș să trăiești pentru a beneficia de cele mai bune condiții de viață. TOP mondial

EIU a clasificat 173 de orașe din întreaga lume în funcție de o varietate de factori, inclusiv asistența medicală, rata criminalității, stabilitatea politică, infrastructura și accesul la spații verzi. În general, Europa a dominat lista, cu șase locuri în primele 11. Cel mai bun oraș în care să trăiești este Viena, care și-a recâștigat titlul în acest an după ce a lipsit o perioadă. Orașul austriac a revenit pe prima poziție, ca și în anii pre-pandemiei din 2018 și 2019, obținând scoruri foarte bune la toți cei cinci parametri: educație, sănătate, cultură și mediu, stabilitate și infrastructură.

Primele locuri sunt ocupate de orașe din Austria, Danemarca și Elveția. În plus, Elveția a fost singura țară din Europa care a avut două intrări în top 10. Totuși, marea câștigătoare pare să fie Canada care are trei orașe între cele mai atrăgătoare comunități din lume.

După Viena, topul este urmat de Copenhaga, Calgary, Zurich și Vancouver.

Câștigătorul de anul trecut, Auckland din Noua Zeelandă, a ieșit din top 10 în 2022, ajungând pe un surprinzător loc 34. Vecina Australia a avut cea mai vizibilă scădere în clasament în acest an, rămânând cu un singur oraș în primele 10.

Deși Europa a avut o evoluție foarte bună în 2022, din top lipsesc două orașe importante, Londra și Paris. Creșterea costului vieții a jucat un rol în ambele metropole, la fel ca și decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, au precizat specialiștii.

Conflictele armate au fost factorul determinant pentru plasarea unor orașe la coada clasamentului. Damasc, Lagos și Tripoli au fost considerate cele mai puțin neatrăgătoare orașe din lume, informează Mediafax.

#Condiții de viață #cele mai bune #orase #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.