În ce oraș să trăiești pentru a beneficia de cele mai bune condiții de viață. TOP mondial

EIU a clasificat 173 de orașe din întreaga lume în funcție de o varietate de factori, inclusiv asistența medicală, rata criminalității, stabilitatea politică, infrastructura și accesul la spații verzi. În general, Europa a dominat lista, cu șase locuri în primele 11. Cel mai bun oraș în care să trăiești este Viena, care și-a recâștigat titlul în acest an după ce a lipsit o perioadă. Orașul austriac a revenit pe prima poziție, ca și în anii pre-pandemiei din 2018 și 2019, obținând scoruri foarte bune la toți cei cinci parametri: educație, sănătate, cultură și mediu, stabilitate și infrastructură.

Primele locuri sunt ocupate de orașe din Austria, Danemarca și Elveția. În plus, Elveția a fost singura țară din Europa care a avut două intrări în top 10. Totuși, marea câștigătoare pare să fie Canada care are trei orașe între cele mai atrăgătoare comunități din lume.

După Viena, topul este urmat de Copenhaga, Calgary, Zurich și Vancouver.

Câștigătorul de anul trecut, Auckland din Noua Zeelandă, a ieșit din top 10 în 2022, ajungând pe un surprinzător loc 34. Vecina Australia a avut cea mai vizibilă scădere în clasament în acest an, rămânând cu un singur oraș în primele 10.

Deși Europa a avut o evoluție foarte bună în 2022, din top lipsesc două orașe importante, Londra și Paris. Creșterea costului vieții a jucat un rol în ambele metropole, la fel ca și decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, au precizat specialiștii.

Conflictele armate au fost factorul determinant pentru plasarea unor orașe la coada clasamentului. Damasc, Lagos și Tripoli au fost considerate cele mai puțin neatrăgătoare orașe din lume, informează Mediafax.

#Condiții de viață #cele mai bune #orase #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.