Summit-ul NATO vs summit-ul lui Putin. Masa uriașă, aproape goală, la care a stat președintele rus

Imagini contrastante de la Madrid, unde are loc summit-ul NATO, și de la Așgabat, capitala Turkmenistanului, unde are loc un summit al țărilor de la Marea Caspică. În timp ce liderii din țările NATO au discuții prietenoase înaintea unui dineu la Muzeul Prado, Putin și omologii săi stau distanțați la o masă uriașă, aproape goală.

La summit-ul de la Madrid, NATO a adoptat noul Concept Strategic, care prevede contracararea ameninţărilor generate de Rusia şi de China. În plus, documentul include și invitația oficială către Finlanda şi Suedia pentru ca cele două state să devină membre ale Alianței.

„Noul Concept Strategic stipulează clar că Rusia reprezintă cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii noastre”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Pe de altă parte, Putin a plecat pentru prima dată din Rusia de la declanșarea invaziei în Ucraina. Izolat de occident, președintele rus a plecat în vizită în Tadjikistan şi în Turkmenistan.

La Așgabat, Putin participă la un summit alături de liderii Azerbaidjanului, Kazahstanului, Iranului și Turkmenistanului. În afară de Iran, aflat sub sancțiuni din cauza programului său nuclear, celelalte țări sunt foste republici sovietice.

#Puti #NATO #summit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.