De câteva săptămâni România exportă zilnic sute de tone de legume în Ucraina

România se află în top zece cei mai mari producători de legume din UE, dar cu toate acestea importurile sunt de cinci ori mai mari decât exporturile din cauza unui sezon scurt de producţie. În acest an, Ucraina este salvarea României în ceea ce privește supraproducția de legume.

Din marile bazine legumicole ale României, Matca, Lunguleţu şi Izbiceni, de câteva săptămâni este exportată zilnic o cantitate de 700-800 de tone de legume către Ucraina, ţară care a avut probleme cu producţia agricolă din cauza războiului cu Rusia. Această piaţă de desfacere a fost o oportunitate pentru România, care în mod tradiţional arunca sute de tone de legume, din cauza crizei de supraproducţie, care apare în sezon, scrie ZF.

„Anul acesta, salvarea micilor producători din Matca (judeţul Galaţi – n.red.), din Lunguleţu (judeţul Dâmboviţa – n. red.) şi din Oltenia a fost Ucraina. Ucraina este o piaţă spre care pleacă zilnic tiruri cu legume româneşti. Dacă nu era această piaţă, se aruncau vagoane de roşii la gunoi, pentru că a venit căldura şi nu avea cine să ia aşa mari cantităţi. Eu sunt organizator de export şi pot să vă spun că de la Matca de câteva săptămâni pleacă zilnic câte 20 de tiruri cu legume spre Ucraina, dar mai pleacă şi din zona Olteniei şi din Lunguleţu. În total, cred că pleacă 700-800 de tone de legume pe zi”, a spus Daniel Ciuhureanu, membru al Brateşleg Grup, format din şase companii producătoare de legume din judeţul Galaţi.

Însă, Ciuhureanu crede că fermierii români nu ar trebui să se bazeze pe faptul că Ucraina va fi o piaţă de desfacere pe termen lung, ci trebuie să se asocieze şi să vândă în supermarketuri, acolo unde sunt cele mai mari vânzări de legume şi fructe, cât şi să exporte în ţări care nu au o climă favorabilă, cum sunt cele nordice sau cele baltice. De asemenea, pentru a nu fi aruncată o parte din producţia primară, el crede că sunt necesare şi investiţiile în procesare, astfel încât roşiile, de exemplu, să se transforme în bulion.

„Cea mai mare parte din consumul de ketchup vine din China sau din alte state şi avem supraproducţie de roşii vara. Sute de tone de roşii se aruncă, de ce nu putem să facem? O soluţie pentru supraproducţie este procesarea”, a spus Ionuţ Lăscaie, preşedinte al Cooperativei Agricole de la Lunguleţu.

Lipsa procesării materiei prime româneşti duce la două situaţii provocaroare: în sezonul de producţie a legumelor în câmp se crează un surplus care devine risipă alimentară, iar acest surplus neprocesat duce la importuri mai mari de conserve de legume, care să acopere cererea. Mai mult, din cauza sezonului scurt, România oricum are iarna importuri mari de legume. Spre exemplu, anul trecut a avut importuri de legume de cinci ori mai mari decât exporturi. Importurile au fost de 528 de milioane de euro, iar exporturile de 107 milioane de euro, conform datelor de la INS.

În 2020, România a produs 2,34 milioane de tone de legume proaspete (inclusiv pepeni), situându-se pe locul 9 în UE în topul celor mai mari producători, arată datele Eurostat. Astfel, cu 4,3% din populaţia UE, România a realizat 3,6% din producţia de legume, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor.

#legume #export #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.