De câteva săptămâni România exportă zilnic sute de tone de legume în Ucraina

05 Iul. 2022, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Iul. 2022, 16:16 // Actual //  MD Bani

România se află în top zece cei mai mari producători de legume din UE, dar cu toate acestea importurile sunt de cinci ori mai mari decât exporturile din cauza unui sezon scurt de producţie. În acest an, Ucraina este salvarea României în ceea ce privește supraproducția de legume.

Din marile bazine legumicole ale României, Matca, Lun­guleţu şi Izbiceni, de câteva săptămâni este expor­tată zilnic o cantitate de 700-800 de tone de legume către Ucraina, ţară care a avut probleme cu producţia agricolă din cauza războiului cu Rusia. Această piaţă de desfacere a fost o oportunitate pentru Ro­mânia, care în mod tradiţional arunca sute de tone de legume, din cauza crizei de supra­producţie, care apare în sezon, scrie ZF.

„Anul acesta, salvarea micilor producători din Matca (judeţul Galaţi – n.red.), din Lunguleţu (judeţul Dâmboviţa – n. red.) şi din Oltenia a fost Ucraina. Ucraina este o piaţă spre care  pleacă zilnic tiruri cu legume româneşti. Dacă nu era această piaţă, se aruncau vagoane de roşii la gunoi, pentru că a venit căldura şi nu avea cine să ia aşa mari cantităţi. Eu sunt organizator de export şi pot să vă spun că de la Matca de câteva săptămâni pleacă zilnic câte 20 de tiruri cu legume spre Ucraina, dar mai pleacă şi din zona Olteniei şi din Lunguleţu. În total, cred că pleacă 700-800 de tone de legume pe zi”, a spus Daniel Ciuhureanu, membru al Brateşleg Grup, format din şase companii producătoare de legume din judeţul Galaţi.

Însă, Ciuhureanu crede că fermierii români nu ar trebui să se bazeze pe faptul că Ucraina va fi o piaţă de desfacere pe termen lung, ci trebuie să se asocieze şi să vândă în supermarketuri, acolo unde sunt cele mai mari vânzări de legume şi fructe, cât şi să exporte în ţări care nu au o climă favorabilă, cum sunt cele nordice sau cele baltice. De asemenea, pentru a nu fi aruncată o parte din producţia primară, el crede că sunt necesare şi investiţiile în procesare, astfel încât roşiile, de exemplu, să se transforme în bulion.

„Cea mai mare parte din consumul de ketchup vine din China sau din alte state şi avem supraproducţie de roşii vara. Sute de tone de roşii se aruncă, de ce nu putem să facem? O soluţie pentru supraproducţie este procesarea”, a spus Ionuţ Lăscaie, preşedinte al Cooperativei Agricole de la Lunguleţu.

Lipsa procesării materiei prime româneşti duce la două situaţii provocaroare: în sezonul de producţie a legumelor în câmp se crează un surplus care devine risipă alimentară, iar acest surplus neprocesat duce la importuri mai mari de conserve de legume, care să acopere cererea. Mai mult, din cauza sezonului scurt, România oricum are iarna importuri mari de legume. Spre exemplu, anul trecut a avut importuri de legume de cinci ori mai mari decât exporturi. Importurile au fost de 528 de milioane de euro, iar exporturile de 107 milioane de euro, conform datelor de la INS.

În 2020, România a produs 2,34 milioane de tone de legume proaspete (inclusiv pepeni), situându-se pe locul 9 în UE în topul celor mai mari producători, arată datele Eurostat. Astfel, cu 4,3% din populaţia UE, România a realizat 3,6% din producţia de legume, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor.

26 Aug. 2026, 16:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Aug. 2026, 16:09 // Actual //  Ursu Victor

National Tourism Skills Partnership Moldova a fost recunoscut oficial de Pact for Skills și de Comisia Europeană, anunță Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT) și Platforma Națională pentru Turism Moldova.

Potrivit APIT, confirmarea oficială transmisă organizației precizează că parteneriatul național pentru competențe este „oficial recunoscut de Pact și de Comisia Europeană”.

Recunoașterea marchează finalizarea unei etape de dezvoltare instituțională și deschide calea pentru o cooperare mai strânsă între industria turistică din Republica Moldova și ecosistemul european Pact for Skills.

National Tourism Skills Partnership Moldova a fost dezvoltat în cadrul Platformei Naționale pentru Turism Moldova, cu participarea sectorului privat, organizațiilor profesionale, instituțiilor de educație și formare, destinațiilor turistice, autorităților, precum și a partenerilor naționali și internaționali.

Parteneriatul își propune să contribuie la dezvoltarea și actualizarea competențelor profesionale în turism și ospitalitate, inclusiv prin programe de perfecționare și recalificare a angajaților. Un accent important va fi pus pe competențele digitale, verzi și sociale, considerate esențiale pentru transformarea industriei turistice.

Printre obiective se mai numără apropierea sistemului de educație și formare profesională de necesitățile reale ale companiilor, atragerea tinerilor către profesiile din turism, extinderea stagiilor și a formării practice, precum și dezvoltarea învățării direct la locul de muncă.

Totodată, Republica Moldova va putea intensifica relațiile cu organizații și parteneriate similare din statele europene și va urmări dezvoltarea unor proiecte comune menite să crească competitivitatea industriei turistice autohtone.

Potrivit APIT, recunoașterea parteneriatului reprezintă și un pas spre conectarea sectorului turistic moldovenesc la prioritățile europene privind dezvoltarea competențelor, tranziția digitală și verde, competitivitatea și reziliența turismului.

Următoarea etapă este programată pentru septembrie 2026. APIT și Platforma Națională pentru Turism urmează să coordoneze cu Pact for Skills detaliile privind prezentarea și lansarea National Tourism Skills Partnership Moldova pe platforma oficială europeană.

„Recunoașterea oficială reprezintă pentru noi nu doar o confirmare a muncii realizate până acum, ci mai ales o responsabilitate. Următoarea etapă este să transformăm acest parteneriat într-un mecanism funcțional, capabil să genereze programe, proiecte, competențe și rezultate concrete pentru oamenii și întreprinderile din turismul Republicii Moldova”, a declarat Sergiu Manea, președintele APIT și coordonatorul Platformei Naționale pentru Turism.

Pact for Skills este o inițiativă europeană axată pe dezvoltarea competențelor și pe cooperarea dintre companii, organizații, instituții de educație și alți actori pentru perfecționarea și recalificarea forței de muncă.