De câteva săptămâni România exportă zilnic sute de tone de legume în Ucraina

România se află în top zece cei mai mari producători de legume din UE, dar cu toate acestea importurile sunt de cinci ori mai mari decât exporturile din cauza unui sezon scurt de producţie. În acest an, Ucraina este salvarea României în ceea ce privește supraproducția de legume.

Din marile bazine legumicole ale României, Matca, Lunguleţu şi Izbiceni, de câteva săptămâni este exportată zilnic o cantitate de 700-800 de tone de legume către Ucraina, ţară care a avut probleme cu producţia agricolă din cauza războiului cu Rusia. Această piaţă de desfacere a fost o oportunitate pentru România, care în mod tradiţional arunca sute de tone de legume, din cauza crizei de supraproducţie, care apare în sezon, scrie ZF.

„Anul acesta, salvarea micilor producători din Matca (judeţul Galaţi – n.red.), din Lunguleţu (judeţul Dâmboviţa – n. red.) şi din Oltenia a fost Ucraina. Ucraina este o piaţă spre care pleacă zilnic tiruri cu legume româneşti. Dacă nu era această piaţă, se aruncau vagoane de roşii la gunoi, pentru că a venit căldura şi nu avea cine să ia aşa mari cantităţi. Eu sunt organizator de export şi pot să vă spun că de la Matca de câteva săptămâni pleacă zilnic câte 20 de tiruri cu legume spre Ucraina, dar mai pleacă şi din zona Olteniei şi din Lunguleţu. În total, cred că pleacă 700-800 de tone de legume pe zi”, a spus Daniel Ciuhureanu, membru al Brateşleg Grup, format din şase companii producătoare de legume din judeţul Galaţi.

Însă, Ciuhureanu crede că fermierii români nu ar trebui să se bazeze pe faptul că Ucraina va fi o piaţă de desfacere pe termen lung, ci trebuie să se asocieze şi să vândă în supermarketuri, acolo unde sunt cele mai mari vânzări de legume şi fructe, cât şi să exporte în ţări care nu au o climă favorabilă, cum sunt cele nordice sau cele baltice. De asemenea, pentru a nu fi aruncată o parte din producţia primară, el crede că sunt necesare şi investiţiile în procesare, astfel încât roşiile, de exemplu, să se transforme în bulion.

„Cea mai mare parte din consumul de ketchup vine din China sau din alte state şi avem supraproducţie de roşii vara. Sute de tone de roşii se aruncă, de ce nu putem să facem? O soluţie pentru supraproducţie este procesarea”, a spus Ionuţ Lăscaie, preşedinte al Cooperativei Agricole de la Lunguleţu.

Lipsa procesării materiei prime româneşti duce la două situaţii provocaroare: în sezonul de producţie a legumelor în câmp se crează un surplus care devine risipă alimentară, iar acest surplus neprocesat duce la importuri mai mari de conserve de legume, care să acopere cererea. Mai mult, din cauza sezonului scurt, România oricum are iarna importuri mari de legume. Spre exemplu, anul trecut a avut importuri de legume de cinci ori mai mari decât exporturi. Importurile au fost de 528 de milioane de euro, iar exporturile de 107 milioane de euro, conform datelor de la INS.

În 2020, România a produs 2,34 milioane de tone de legume proaspete (inclusiv pepeni), situându-se pe locul 9 în UE în topul celor mai mari producători, arată datele Eurostat. Astfel, cu 4,3% din populaţia UE, România a realizat 3,6% din producţia de legume, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor.

#legume #export #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.