Piața de energie electrică din Republica Moldova se confruntă cu o amenințare de monopol. Recomandările CE, încălcate

Piața de energie electrică din Republica Moldova se confruntă cu o amenințare de monopol, avertizează experți în energie, citați în presa locală.

Grupul de observatori al Secretariatului Comunității Energetice, format din reprezentanți ANRE, ai delegației Uniunii Europene în Moldova și de înalt consilierul UE pentru energie, a comunicat că, în ciuda unor îmbunătățiri în procesul de achiziții, încă este necesară liberalizarea pieței. Dat fiind acest fapt, s-a cerut părților implicate să colaboreze și să asigure echitate, transparență și practici nediscriminatorii în procedura de achiziții publice 2021, solicitare care nu s-a materializat, scrie Invest Energy.

Premier Energy, cel mai mare furnizor de energie electrică din Republica Moldova, împreună cu filiala sa, Premier Energy Distribution Grid, au organizat, în data de 22 martie 2021, o licitație pentru achiziționarea de energie electrică pe o perioadă de un an, respectiv 01.04.21-31.03.22.

Termocentrala de la Cuciurgan (MGRES), unitate importantă în producția de energie din Republica Moldova, controlată de grupul energetic rus Inter RAO, este acuzată că a restricționat participarea altor furnizori la licitație, prezentându-se ca fiind singurul furnizor posibil de energie electrică din Republica Moldova. În absența concurenței în piață, prețul energiei electrice oferit de termocentrala de la Cuciurgan a crescut cu 18%.

Ceilalți participanți la licitație, precum și organizatorul acesteia, Premier Energy, și-au exprimat nemulțumirea și au trimis scrisori oficiale autorităților competente reclamând absența unei piețe libere și discriminarea față de furnizorii concurenți, inclusiv cei din Ucraina.

Principalul motiv invocat pentru blocarea accesului participanților în procesul de achiziție are la bază afirmația că acești furnizori nu vor putea furniza energie de piața de echilibrare (pentru compensarea abaterilor de la valorile programate ale producției și consumul de energie electrică). Cu toate acestea, furnizori din Ucraina resping acest punct de vedere.

Astfel de afirmații nefondate discriminează furnizorii care doresc să participe și încalcă legislația în materie de concurență și standardele UE, susțin specialiști în energie. Nu este pentru prima dată când procesul de achiziție a energiei electrice în Republica Moldova este caracterizat de lipsa concurenței și contrazice recomandările făcute de Comunitatea Energiei, susține sursa citată. Procedura de achiziție din anul 2020 a fost monitorizată de un grup de observatori condus de Secretariatul Comunității Energetice, format din reprezentanți ANRE, ai delegației Uniunii Europene în Moldova și de înalt consilierul UE pentru energie.

În noiembrie 2020, Grupul de observatori al Secretariatului Comunității Energetice a comunicat că, în ciuda unor îmbunătățiri în procesul de achiziții, încă este necesară liberalizarea pieței. S-a cerut părților implicate să colaboreze și să asigure echitate, transparență și practici nediscriminatorii în procedura de achiziții publice 2021, solicitare care nu s-a materializat, scrie Invest Energy.

DETALII DESPRE LICITAȚII – AICI.

În timpul licitării, MGRES a declarat că: MGRES și Inter RAO nu sunt pregătite să respecte cerințele de furnizare, descrise în lotul 2.2, în cazul în care lotul 2.1 (energia de bază) are un câștigător din Ucraina. Cele două companii declară că centrala electrică nu va putea furniza această cantitate de energie din motive tehnice. Cu alte cuvinte, acesta este un ultimatum care impune ca MGRES să fiee singurul furnizor de energie electrică din Moldova.
MGRES și Inter RAO susțin că furnizorii ucraineni nu pot participa la licitație ca ofertanți egali din cauza incapacității de a furniza servicii de echilibrare a pieței de energie electrică. Îngrijorător este că MGRES se consideră drept singura companie care poate furniza energie electrică pentru Republica Moldova, făcând această licitație lipsită de valoare, susțin experți în energie.

Ambele companii ar continua să facă presiuni asupra Moldelectrica pentru a admite că este imposibilă echilibrarea rețelei de energie moldovenești fără participarea MGRES.

#Comunitatea Energetică #Energie electrică #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.