Croația va folosi moneda euro începând cu 1 ianuarie 2023

Consiliul Uniunii Europene, care reprezintă cele 27 de state membre, a adoptat marţi cele trei acte juridice finale necesare pentru a-i permite Croaţiei să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023, informează AFP.

Unul dintre cele trei acte juridice stabileşte rata de conversie dintre euro şi kuna croată la 7,53450 kune pentru 1 euro.

Astfel se încheie procesul din cadrul Consiliului care îi va permite Croaţiei să devină membru al zonei euro şi să beneficieze de utilizarea monedei comune a UE, euro, începând cu anul viitor, transmite Agerpres.

„Aş dori să-l felicit pe omologul meu, Zdravko Maric, şi întreaga Croaţie pentru că a devenit cea de-a 20-a ţară care aderă la zona euro. Adoptarea monedei euro nu este o cursă, ci o decizie politică responsabilă. Croaţia a îndeplinit cu succes toate criteriile economice necesare şi va plăti în euro începând cu 1 ianuarie 2023”, a declarat ministru ceh de Finanţe, Zbynek Stanjura, a cărui ţară asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului UE.

Evenimentul a fost marcat de o ceremonie de semnare la Bruxelles, în prezenţa preşedintelui Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi a comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni.

Comisia Europeană şi-a dat acordul pentru aderarea Croaţiei la zona euro la data de 1 iunie, când a apreciat că această ţară îndeplineşte criteriile necesare pentru aderare, inclusiv pe cele referitoare la inflaţie şi datorie publică.

Finalizarea procedurii de aderare a Croaţiei la zona euro intervine într-un moment în care moneda europeană a ajuns la paritate cu dolarul american, un nivel fără precedent după luna decembrie 2002. Un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce pe cale de consecinţă alimentează şi mai mult inflaţia. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6% în luna iunie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2002, milioane de europeni din 12 ţări şi-au abandonat lirele, francii, mărcile şi drahmele pentru monede şi bancnote în euro. Acestora li s-au alăturat ulterior cetăţenii din alte şapte ţări:

Slovenia în 2007;
Cipru şi Malta în 2008;
Slovacia în 2009;
Estonia în 2011;
Letonia în 2014;
Lituania în 2015.

Moneda unică este un simbol al unităţii şi suveranităţii europene. Deşi toate statele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.

#moneda unica #croatia #euro #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pentru cine nu urmărește domeniul crypto: Cum explicați, pe scurt, ce este Double Case Token și la ce folosește azi, în viața reală? Cu ce l-ați compara?

De acum înainte, compania Double Case și Double Case Token sunt legate organic: dacă businessul crește, tokenul se apreciază; iar dacă tokenul câștigă valoare și vizibilitate, acest lucru se întoarce direct în popularizarea companiei și în creșterea vânzărilor de servicii. Exact cum creșterea economiei unei țări întărește moneda națională, la fel funcționează și un brand coin: moneda este strâns legată de brandul care o susține.

Double Case Token nu este un memecoin, ci un brand coin, legat direct de imaginea și dezvoltarea companiei. Iar pentru a preveni manipularea prețului, păstrăm 80% din masa totală a tokenului ca rezervă — un mecanism de protecție care face imposibil ca cineva să cumpere o cantitate suficient de mare încât să influențeze artificial piața. Această rezervă asigură stabilitatea proiectului.

Totodată, aceste 80% vor fi folosite în timp pentru a recompensa clienții, în funcție de activitatea și loialitatea lor față de serviciile noastre. Este o modalitate prin care succesul companiei se reflectă în mod direct în beneficiile comunității.

Așa cum creatorul Bitcoinului a lăsat peste 50% în blockchain pentru a preveni manipularea pieței, iar Steve Jobs a păstrat 80% din acțiunile Pixar pentru a evita concentrarea de capital, la fel procedăm și noi: menținerea unei rezerve mari este o garanție de încredere și un precedent pentru tokenizarea transparentă a capitalului real.

În Moldova, criptomonedele nu sunt reglementate, iar BNM a avertizat asupra riscurilor. Cum poate un moldovean să cumpere sau să vândă DCT corect, fără să încalce legea?

Într-adevăr, astăzi, cripto nu are încă un cadru juridic dedicat în Republica Moldova. Asta înseamnă că fiecare persoană acționează pe propria răspundere, înțelegând riscurile, fără garanții instituționale. Dacă decid să cumpere, pașii sunt clasici pentru un utility token pe Solana: își creează un portofel (ex. Phantom), cumpără SOL, apoi schimbă SOL în DCT pe un DEX (Raydium/Jupiter). Noi oferim ghidaj tehnic pas cu pas pe site — dar, atenție (!), nu oferim recomandări de investiții. Respectarea normelor KYC/AML ale platformelor folosite, păstrarea evidențelor și declararea corectă a eventualelor venituri conform legislației fiscale rămân responsabilitatea fiecăruia.

Percepția publică e amestecată: inovație vs. teren de escrocherii. Cum arată, în practică, diferența dintre un proiect serios și „zona gri”? Ce avertismente dați înainte de a investi?

Un proiect serios își arată cartea de identitate: tehnologie clară, contract transparent (adresă publică), model economic explicat, utilitate reală, echipă identificabilă și canale oficiale de comunicare. În cazul DCT, standardul tehnic (SPL pe Solana), adresa contractului, emisia fixă și utilitatea în ecosistem sunt publice pe site. Avertismentul meu rămâne același, indiferent de proiect: verificați sursele oficiale, nu investiți bani de care aveți nevoie mâine, feriți-vă de promisiuni de randamente „garantate”, folosiți doar canale listate oficial, documentați riscurile volatilității și ale auto-custodiei.

Moldova vrea să reglementeze piața cripto până în 2027. Aveți dialog cu instituțiile? Cat de pregătiți credeți că sunt actorii guvernamentali care vor lucra la această reglementare?

Susținem un cadru clar, compatibil cu practicile europene (MiCA), care să separe net utilitatea legitimă de abuzuri și să creeze o pistă pentru inovație, investiții și talent. Este însă un proces complex, care necesită formare, consultare și răbdare, pentru că vorbim despre o industrie nouă chiar și pentru țările dezvoltate.Eu cred că actorii guvernamentali din Moldova sunt abia la început de drum în această direcție, dar tocmai de aceea e important ca mediul privat să fie un partener activ. Suntem gata să oferim expertiză tehnică, exemple de bune practici și propuneri concrete. Ce ne dorim, în esență, este o reglementare echilibrată — care să protejeze cetățenii, dar să nu blocheze inovația. Să existe reguli clare de conformitate (KYC/AML), dar și o cale deschisă pentru startup-urile oneste care vor să construiască local, nu să plece în afara țării.

Ați anunțat intenția de listare pe platforme internaționale. Ce e confirmat și ce rămâne obiectiv? Realist, când ar putea fi tranzacționat DCT „pe piețele mari”?

Suntem foarte bucuroși să anunţăm că, începând cu data de 12 noiembrie, DCT este oficial listat pe CoinMarketCap, ceea ce constituie un prim pas major în vizibilitatea şi accesul publicului larg. Momentul acesta confirmă că am respectat criteriile tehnice şi de transparenţă pentru una dintre cele mai recunoscute platforme de date din industrie. Ceea ce rămâne la nivel de obiectiv: listarea pe burse centralizate (CEX) importante – de exemplu Binance, KuCoin, Huobi etc. Aici procesul implică negociere, conformitate, evaluarea lichidităţii şi acorduri comerciale. Realist vorbind, dacă totul merge conform planului şi condiţiile pieţei sunt favorabile, ne aşteptăm ca tranzacţionarea DCT pe o „piaţă mare” să se poată realiza în trimestrul Q1 sau Q2 2026. Totuşi, subliniez: nu dăm dată fixă până la confirmarea oficială.

#Olga Tăbârță #crypto