(FOTO) Insula din Grecia mai puțin cunoscută de turiști! Cum poți să ajungi pe ea

Grecia este una dintre destinațiile de vacanță preferate ale moldovenilor. În fiecare vară, turiștii din țara noastră aleg să descopere locuri noi. Printre cele mai populare insule se numără Creta, Lefkada, Zakyntos sau Skyatos. Totuși există și insule mai puțin cunoscute de turiști, în general, care au o frumusețe aparte și merită a fi vizitate una dintre ele este și Karpathos.

Insula Karpathos e considerată un diamant neșlefuit. Peisajele sunt de vis, spun turiștii, care laudă, de asemenea, amabilitatea localnicilor. Insula are o formă alungită și este traversată de un lanț montan, al cărui cel mai înalt punct este Muntele Lastos.

Într-o postare de pe cunoscuta pagina de Facebook Forum Grecia, un român a dorit să împartă cu această descoperire pe care a făcut-o recent despre această insulă mai puțin aglomerată.

Superba insulă din sud-estul Mării Egee e destul de greu de accesat. Ca un punct de reper pentru cei pasionați de locuri noi, Karpathos se află între Creta și Rodos. Este cea a doua cea mai mare insulă din Arhipelagul Dodecanez. Datorită locației sale la mare distanță de Grecia continentală, ea rămâne relativ o insulă virgină pentru turiști.

Populația de pe insula nevizitată momentan de prea mulți turiști este de circa 6500 locuitori. Numărul acestora se triplează pe perioada verii. Majoritatea plajelor sunt sălbatice, fără prea mult confort pentru cei care caută un șezlong lângă apă. Karpathos e despre liniște sufletească, aventură și fericire deplină!

O variantă de a ajunge pe insula Karpathos este de a lua un ferry de pe insula Creta. Totodată, există zboruri din Atena, insula având un aeroport.

Pe această insulă din Grecia veți găsi cazări pe toate gusturile și buzunarele. Sunt disponibile apartamente la locații de 5 stele cu piscină și tot confortul dorit, dar și camere simple amenajate cu bun gust. Un alt lucru care nu trebuie ignorat este faptul că turiștii care au avut norocul să ajungă acolo se laudă că peștele de la taverne are un gust minunat, fiind pescuit chiar în ziua respectivă.

#Karpathos #vacanta #insula #calatorii #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.