Naţiunile bogate înădușă climateric statele sărace

13 Iul. 2022, 13:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iul. 2022, 13:10 // Actual //  bani.md

Oamenii de ştiinţă, oficialii şi activiştii au semnalat de mult timp inechităţile privind emisiile de gaze cu efect de seră, naţiunile bogate beneficiind, iar cele sărace suferind din cauza încălzirii globale Un studiu nou, citat de businessmagazin.ro, îşi propune să calculeze cât de mare este impactul economic cauzat.

De exemplu, datele arată că cel mai mare emiţător de carbon de-a lungul timpului, Statele Unite, a cauzat daune climatice de peste 1.900 de miliarde de dolari altor ţări din 1990 până în 2014, inclusiv daune de 310 miliarde de dolari Braziliei, 257 de miliarde de dolari Indiei, 124 de miliarde de dolari Indoneziei, 104 miliarde de dolari Venezuelei şi 74 de miliarde de dolari Nigeriei. Dar, în acelaşi timp, propria poluare cu carbon a adus Statelor Unite un beneficiu de peste 183 de miliarde de dolari.

`Se uită toate ţările la Statele Unite pentru despăgubiri? Poate”, a declarat coautorul studiului, Justin Mankin, climatolog la Dartmouth College. `Statele Unite au cauzat o cantitate uriaşă de prejudicii economice prin emisiile sale, şi avem date care să demonstreze acest lucru”.

Ţările în curs de dezvoltare au convins naţiunile bogate să promită că le vor ajuta financiar să reducă emisiile de dioxid de carbon în viitor, dar nu au reuşit să obţină despăgubiri pentru daunele deja provocate, un termen numit „pierderi şi daune” în cadrul discuţiilor globale privind clima. În cadrul acestor negocieri, cei mai mari emiţători de dioxid de carbon, precum Statele Unite şi China, au avut un „val de negare” cu privire la faptul că acţiunile lor au cauzat daune specifice, a declarat autorul principal al studiului, Christopher Callahan, cercetător în domeniul impactului climatic la Dartmouth.

„Studiile ştiinţifice, cum ar fi această lucrare revoluţionară, arată că marii emiţători nu mai au un picior pe care să se bazeze pentru a-şi evita obligaţiile de a aborda pierderile şi daunele”, a declarat cercetătorul climatic din Bahamas, Adelle Thomas de la Climate Analytics, care nu a făcut parte din studiu. Aceasta a declarat că studiile recente „arată din ce în ce mai mult şi în mod copleşitor că pierderile şi daunele afectează deja ţările în curs de dezvoltare”.

În timp ce emisiile de carbon au fost urmărite timp de decenii la nivel naţional şi au fost calculate daunele, Callahan şi Mankin au declarat că acesta este primul studiu care face legătura între toate punctele, de la ţările care produc emisiile până la ţările afectate de acestea. Studiul contabilizează, de asemenea, beneficiile, care sunt observate în principal în ţările nordice, precum Canada şi Rusia, şi în ţările bogate, precum SUA şi Germania.

„Ţările care au emis cel mai puţin sunt şi cele care tind să fie afectate de creşterea încălzirii globale. Aşadar, această dublă inechitate este pentru mine un fel de constatare centrală pe care vreau să o subliniez”, a declarat Callahan.

Pentru a realiza studiul, Callahan a analizat mai întâi cantitatea de carbon emisă de fiecare ţară şi ce înseamnă aceasta pentru temperaturile globale, folosind modele climatice de mari dimensiuni şi simulând o lume cu emisiile de carbon ale ţării respective, o versiune a tehnicii de atribuire acceptată ştiinţific şi utilizată pentru evenimentele meteorologice extreme. Apoi, a făcut legătura cu studiile economice care au analizat relaţia dintre creşterea temperaturii şi daunele produse în fiecare ţară.

„De fapt, putem identifica vinovăţia Statelor Unite în ceea ce priveşte rezultatele economice ale Angolei”, a declarat Mankin.

După SUA, ţările care au provocat cele mai multe daune din 1990 încoace – o dată aleasă de cercetători pentru că atunci se spune că s-a format un consens ştiinţific şi că naţiunile nu mai aveau o scuză pentru a spune că nu ştiau despre încălzirea globală – sunt China (1.800 de miliarde de dolari), Rusia (986 de miliarde de dolari), India (809 miliarde de dolari) şi Brazilia (528 de miliarde de dolari), au calculat autorii studiului. Doar Statele Unite şi China au provocat împreună aproximativ o treime din daunele climatice mondiale.

Cele cinci naţiuni care au fost cel mai mult afectate în dolari în total au fost Brazilia, India, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Indonezia, dar asta pentru că acestea aveau cele mai mari economii ale naţiunilor din zona fierbinte cea mai vulnerabilă. Dar ţările care au fost cel mai mult afectate în funcţie de PIB sunt Emiratele Arabe Unite, Mauritania, Arabia Saudită, Oman şi Mali, a precizat Callahan. Brazilia şi India se numără, de asemenea, printre ţările care produc cele mai multe emisii şi daune şi care nu au intentat procese pentru a încerca să fie despăgubite pentru daunele climatice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

17 Nov. 2025, 17:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
17 Nov. 2025, 17:54 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII