Naţiunile bogate înădușă climateric statele sărace

13 Iul. 2022, 13:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iul. 2022, 13:10 // Actual //  bani.md

Oamenii de ştiinţă, oficialii şi activiştii au semnalat de mult timp inechităţile privind emisiile de gaze cu efect de seră, naţiunile bogate beneficiind, iar cele sărace suferind din cauza încălzirii globale Un studiu nou, citat de businessmagazin.ro, îşi propune să calculeze cât de mare este impactul economic cauzat.

De exemplu, datele arată că cel mai mare emiţător de carbon de-a lungul timpului, Statele Unite, a cauzat daune climatice de peste 1.900 de miliarde de dolari altor ţări din 1990 până în 2014, inclusiv daune de 310 miliarde de dolari Braziliei, 257 de miliarde de dolari Indiei, 124 de miliarde de dolari Indoneziei, 104 miliarde de dolari Venezuelei şi 74 de miliarde de dolari Nigeriei. Dar, în acelaşi timp, propria poluare cu carbon a adus Statelor Unite un beneficiu de peste 183 de miliarde de dolari.

`Se uită toate ţările la Statele Unite pentru despăgubiri? Poate”, a declarat coautorul studiului, Justin Mankin, climatolog la Dartmouth College. `Statele Unite au cauzat o cantitate uriaşă de prejudicii economice prin emisiile sale, şi avem date care să demonstreze acest lucru”.

Ţările în curs de dezvoltare au convins naţiunile bogate să promită că le vor ajuta financiar să reducă emisiile de dioxid de carbon în viitor, dar nu au reuşit să obţină despăgubiri pentru daunele deja provocate, un termen numit „pierderi şi daune” în cadrul discuţiilor globale privind clima. În cadrul acestor negocieri, cei mai mari emiţători de dioxid de carbon, precum Statele Unite şi China, au avut un „val de negare” cu privire la faptul că acţiunile lor au cauzat daune specifice, a declarat autorul principal al studiului, Christopher Callahan, cercetător în domeniul impactului climatic la Dartmouth.

„Studiile ştiinţifice, cum ar fi această lucrare revoluţionară, arată că marii emiţători nu mai au un picior pe care să se bazeze pentru a-şi evita obligaţiile de a aborda pierderile şi daunele”, a declarat cercetătorul climatic din Bahamas, Adelle Thomas de la Climate Analytics, care nu a făcut parte din studiu. Aceasta a declarat că studiile recente „arată din ce în ce mai mult şi în mod copleşitor că pierderile şi daunele afectează deja ţările în curs de dezvoltare”.

În timp ce emisiile de carbon au fost urmărite timp de decenii la nivel naţional şi au fost calculate daunele, Callahan şi Mankin au declarat că acesta este primul studiu care face legătura între toate punctele, de la ţările care produc emisiile până la ţările afectate de acestea. Studiul contabilizează, de asemenea, beneficiile, care sunt observate în principal în ţările nordice, precum Canada şi Rusia, şi în ţările bogate, precum SUA şi Germania.

„Ţările care au emis cel mai puţin sunt şi cele care tind să fie afectate de creşterea încălzirii globale. Aşadar, această dublă inechitate este pentru mine un fel de constatare centrală pe care vreau să o subliniez”, a declarat Callahan.

Pentru a realiza studiul, Callahan a analizat mai întâi cantitatea de carbon emisă de fiecare ţară şi ce înseamnă aceasta pentru temperaturile globale, folosind modele climatice de mari dimensiuni şi simulând o lume cu emisiile de carbon ale ţării respective, o versiune a tehnicii de atribuire acceptată ştiinţific şi utilizată pentru evenimentele meteorologice extreme. Apoi, a făcut legătura cu studiile economice care au analizat relaţia dintre creşterea temperaturii şi daunele produse în fiecare ţară.

„De fapt, putem identifica vinovăţia Statelor Unite în ceea ce priveşte rezultatele economice ale Angolei”, a declarat Mankin.

După SUA, ţările care au provocat cele mai multe daune din 1990 încoace – o dată aleasă de cercetători pentru că atunci se spune că s-a format un consens ştiinţific şi că naţiunile nu mai aveau o scuză pentru a spune că nu ştiau despre încălzirea globală – sunt China (1.800 de miliarde de dolari), Rusia (986 de miliarde de dolari), India (809 miliarde de dolari) şi Brazilia (528 de miliarde de dolari), au calculat autorii studiului. Doar Statele Unite şi China au provocat împreună aproximativ o treime din daunele climatice mondiale.

Cele cinci naţiuni care au fost cel mai mult afectate în dolari în total au fost Brazilia, India, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Indonezia, dar asta pentru că acestea aveau cele mai mari economii ale naţiunilor din zona fierbinte cea mai vulnerabilă. Dar ţările care au fost cel mai mult afectate în funcţie de PIB sunt Emiratele Arabe Unite, Mauritania, Arabia Saudită, Oman şi Mali, a precizat Callahan. Brazilia şi India se numără, de asemenea, printre ţările care produc cele mai multe emisii şi daune şi care nu au intentat procese pentru a încerca să fie despăgubite pentru daunele climatice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

29 Apr. 2026, 16:05
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Grîu Tatiana
29 Apr. 2026, 16:05 // Oameni şi Idei //  Grîu Tatiana

Extinderea pe piața din România nu este un pas de imagine, ci rezultatul unui proces construit în timp, cu decizii asumate și investiții consistente. Fondatorul INAMSTRO, Vitalie Verejan, vorbește într-un interviu pentru The List despre cum o companie din Republica Moldova ajunge să se poziționeze într-o piață mai mare și mai competitivă, unde nu contează prezența, ci capacitatea de a livra constant proiecte relevante.

Pe lângă Republica Moldova, compania INAMSTRO dezvoltă astăzi proiecte în mai multe orașe din România, după ce a intrat inițial pe piața din Iași și a continuat cu Brașov și București. Parcurs, care potrivit fondatorului Vitalie Verejan, nu a fost construit pe un plan rigid, ci pe decizii adaptate la context.

„Extinderea nu a pornit de la o strategie fixă, stabilită din start, ci mai degrabă dintr-o adaptare continuă la oportunitățile care au apărut pe parcurs. Am urmărit atent piața, am analizat fiecare context și am ales să intrăm acolo unde am simțit că putem aduce valoare reală”, afirmă Vitalie Verejan.

Investițiile companiei INAMSTRO în România au ajuns la aproximativ 20 de milioane de euro, un nivel care reflectă atât angajamentul pe termen lung, cât și încrederea în potențialul pieței. În același timp, antreprenorul recunoaște că intrarea pe această piață vine cu provocări reale, mai ales pentru un jucător care trebuie să își reconstruiască poziția de la zero.

„Un business nu se transferă pur și simplu, dar se construiește din nou. Nu ai în spate decât experiența, restul le iei de la zero”, explică acesta, descriind o piață matură, competitivă și cu așteptări ridicate din partea clienților.

Modelul de dezvoltare al companiei se bazează în mare parte pe capital propriu, în contextul în care accesul la finanțare bancară pentru proiecte imobiliare este limitat. Ritmul lucrărilor depinde și de vânzări, iar acest echilibru oferă stabilitate proiectelor.

„Capitalul propriu susține etapele inițiale și oferă stabilitate, iar vânzările asigură continuitatea și un ritm constant al lucrărilor”, punctează fondatorul INAMSTRO.

Diferența pe care compania încearcă să o aducă pe piață ține de modul în care sunt gândite proiectele, de la concept până la execuție. Accentul cade pe arhitectură, pe calitatea materialelor și pe experiența locuirii, nu doar pe viteza de vânzare.

„Nu pornim de la ideea de „ce se vinde mai repede”, ci de la „ce merită construit””, spune Vitalie Verejan, subliniind că această abordare se vede în proiectele dezvoltate în București, inclusiv în concepte care integrează arhitectura cu elemente artistice și funcționale.

Pe partea de cerere, fondatorul companiei spune că observă o schimbare importantă în comportamentul clienților din România, unde tot mai mulți cumpărători aleg locuințele pentru uz propriu, pe termen lung.

„Vedem însă tot mai clar o tendință: mulți cumpără pentru a locui, pentru ei și pentru generațiile următoare. Pentru noi, acesta este un semnal important, care ne arată că produsul răspunde unor nevoi reale, nu doar unui interes de moment”, afirmă antreprenorul.

Experiența pe această piață a inclus și situații complicate, inclusiv în relația cu administrația locală, însă acestea sunt privite de Vitalie Verejan drept etape necesare în procesul de dezvoltare.

„Nu ne oprim atunci când lucrurile nu merg conform planului, ci căutăm soluții și ne ajustăm direcția”, spune Verejan, accentuând importanța adaptării într-un mediu care funcționează după reguli diferite.

Pentru următorii ani, strategia companiei nu vizează o creștere accelerată, ci o consolidare atentă a poziției pe piața din România, prin proiecte care își păstrează valoarea în timp și prin parteneriate stabile.

„Nu urmărim o expansiune rapidă, ci una stabilă, în care fiecare proiect livrat devine un argument pentru următorul”, concluzionează fondatorul INAMSTRO, descriind un model de dezvoltare care mizează pe consistență și rezultate pe termen lung.

INAMSTRO este o companie de dezvoltare imobiliară din Republica Moldova, cu o activitate de peste 20 de ani, construită prin proiecte care au mizat pe calitate și poziționare pe termen lung. Extinderea în România a început în 2019, odată cu lansarea primelor proiecte în Iași, un pas făcut după consolidarea experienței pe piața din Chișinău.

Ulterior, compania și-a continuat dezvoltarea în Brașov și București, unde derulează proiecte rezidențiale și își consolidează treptat prezența într-o piață mai competitivă și mai matură.