Naţiunile bogate înădușă climateric statele sărace

13 Iul. 2022, 13:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Iul. 2022, 13:10 // Actual //  bani.md

Oamenii de ştiinţă, oficialii şi activiştii au semnalat de mult timp inechităţile privind emisiile de gaze cu efect de seră, naţiunile bogate beneficiind, iar cele sărace suferind din cauza încălzirii globale Un studiu nou, citat de businessmagazin.ro, îşi propune să calculeze cât de mare este impactul economic cauzat.

De exemplu, datele arată că cel mai mare emiţător de carbon de-a lungul timpului, Statele Unite, a cauzat daune climatice de peste 1.900 de miliarde de dolari altor ţări din 1990 până în 2014, inclusiv daune de 310 miliarde de dolari Braziliei, 257 de miliarde de dolari Indiei, 124 de miliarde de dolari Indoneziei, 104 miliarde de dolari Venezuelei şi 74 de miliarde de dolari Nigeriei. Dar, în acelaşi timp, propria poluare cu carbon a adus Statelor Unite un beneficiu de peste 183 de miliarde de dolari.

`Se uită toate ţările la Statele Unite pentru despăgubiri? Poate”, a declarat coautorul studiului, Justin Mankin, climatolog la Dartmouth College. `Statele Unite au cauzat o cantitate uriaşă de prejudicii economice prin emisiile sale, şi avem date care să demonstreze acest lucru”.

Ţările în curs de dezvoltare au convins naţiunile bogate să promită că le vor ajuta financiar să reducă emisiile de dioxid de carbon în viitor, dar nu au reuşit să obţină despăgubiri pentru daunele deja provocate, un termen numit „pierderi şi daune” în cadrul discuţiilor globale privind clima. În cadrul acestor negocieri, cei mai mari emiţători de dioxid de carbon, precum Statele Unite şi China, au avut un „val de negare” cu privire la faptul că acţiunile lor au cauzat daune specifice, a declarat autorul principal al studiului, Christopher Callahan, cercetător în domeniul impactului climatic la Dartmouth.

„Studiile ştiinţifice, cum ar fi această lucrare revoluţionară, arată că marii emiţători nu mai au un picior pe care să se bazeze pentru a-şi evita obligaţiile de a aborda pierderile şi daunele”, a declarat cercetătorul climatic din Bahamas, Adelle Thomas de la Climate Analytics, care nu a făcut parte din studiu. Aceasta a declarat că studiile recente „arată din ce în ce mai mult şi în mod copleşitor că pierderile şi daunele afectează deja ţările în curs de dezvoltare”.

În timp ce emisiile de carbon au fost urmărite timp de decenii la nivel naţional şi au fost calculate daunele, Callahan şi Mankin au declarat că acesta este primul studiu care face legătura între toate punctele, de la ţările care produc emisiile până la ţările afectate de acestea. Studiul contabilizează, de asemenea, beneficiile, care sunt observate în principal în ţările nordice, precum Canada şi Rusia, şi în ţările bogate, precum SUA şi Germania.

„Ţările care au emis cel mai puţin sunt şi cele care tind să fie afectate de creşterea încălzirii globale. Aşadar, această dublă inechitate este pentru mine un fel de constatare centrală pe care vreau să o subliniez”, a declarat Callahan.

Pentru a realiza studiul, Callahan a analizat mai întâi cantitatea de carbon emisă de fiecare ţară şi ce înseamnă aceasta pentru temperaturile globale, folosind modele climatice de mari dimensiuni şi simulând o lume cu emisiile de carbon ale ţării respective, o versiune a tehnicii de atribuire acceptată ştiinţific şi utilizată pentru evenimentele meteorologice extreme. Apoi, a făcut legătura cu studiile economice care au analizat relaţia dintre creşterea temperaturii şi daunele produse în fiecare ţară.

„De fapt, putem identifica vinovăţia Statelor Unite în ceea ce priveşte rezultatele economice ale Angolei”, a declarat Mankin.

După SUA, ţările care au provocat cele mai multe daune din 1990 încoace – o dată aleasă de cercetători pentru că atunci se spune că s-a format un consens ştiinţific şi că naţiunile nu mai aveau o scuză pentru a spune că nu ştiau despre încălzirea globală – sunt China (1.800 de miliarde de dolari), Rusia (986 de miliarde de dolari), India (809 miliarde de dolari) şi Brazilia (528 de miliarde de dolari), au calculat autorii studiului. Doar Statele Unite şi China au provocat împreună aproximativ o treime din daunele climatice mondiale.

Cele cinci naţiuni care au fost cel mai mult afectate în dolari în total au fost Brazilia, India, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Indonezia, dar asta pentru că acestea aveau cele mai mari economii ale naţiunilor din zona fierbinte cea mai vulnerabilă. Dar ţările care au fost cel mai mult afectate în funcţie de PIB sunt Emiratele Arabe Unite, Mauritania, Arabia Saudită, Oman şi Mali, a precizat Callahan. Brazilia şi India se numără, de asemenea, printre ţările care produc cele mai multe emisii şi daune şi care nu au intentat procese pentru a încerca să fie despăgubite pentru daunele climatice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală