VIDEO „M-au băgat în mașină. Au luat permisul de ședere și telefonul”. Dezvăluirile unui profesor turc, răpit în 2018

Hüseyin Bayraktar, unul dintre profesorii turci de la Liceul Orizont din Chișinău, răpit în 2018, a relatat cu lux de amănunte jurnaliștilor Moldovalive.md despre evenimentele de atunci. Bărbatul este unicul care a fost eliberat de Ankara după deportarea de la Chișinău.

În dimineața zilei de 6 septembrie 2018, când a plecat la muncă, el încă nu știa că viața lui se va schimba pentru totdeauna. Moldova era prima țară străină în care locuia, iar la început nici măcar nu a înțeles ce se petrece, deoarece ofițerii care au venit după el erau îmbrăcați în civil.

Ulterior, urmărind camerele de supraveghere, i-a fost clar că îl căutau anume pe el. Povestește că aceștia mergeau prin coridoarele școlii și întrebau unde îl pot găsi, apoi l-au reținut chiar sub ochii elevilor, deși colegii încercau să îi ia apărarea.

„Erau îmbrăcați în civil, așa cum sunt îmbrăcat eu acum. Nu aveam nici o idee cine sunt. Când au venit spre mine, colegii și prietenii mei au încercat să-i oprească din a mă lua cu forța și le-au cerut să se legitimeze. Abia atunci au arătat legitimația de la SIS (Serviciul Informații și Securitate). La început nu aveam idee că aceste acțiuni ar putea fi în vreun fel legate de guvernul Turciei. Chiar și fiind în drum spre aeroport, nu mi-a fost clar că aceste acțiuni, de fapt, nu au fost inițiate de autoritățile moldovenești. Când am ajuns la aeroport și am văzut alți profesori turci acolo, am înțeles despre ce este vorba. Când m-au luat de la școală și m-au băgat în mașină, ei mi-au luat permisul de ședere moldovenesc și telefonul mobil. Nu mi-au fost restituite decât la decolare. Chiar și atunci, au fost transmise ofițerului care stătea chiar lângă mine. Am întrebat acel ofițer dacă intenția autorităților era de a mă oferi guvernului turcesc. Am încercat să-i explic să nu o facă, pentru că am aplicat pentru primirea azilului politic. Dar nu m-au înțeles”, a mărturisit Hüseyin Bayraktar.

Bărbatul mai spune că a trecut hotarul cu un document temporar, eliberat în ziua expulzării. Crede că autoritățile au transmis informațiile despre el responsabililor turci, care să reușească perfectarea documentului

Pentru expulzarea profesorilor turci, Republica Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Țara noastră a fost obligată să achite câte 25.000 de euro fiecărei dintre familiile celor șapte cadre didactice.

Fostul șef al SIS, Vasile Botnari, singurul figurant în dosar, a fost condamnat, obligat să achite amendă în valoare de 88.000 de lei. Totodată, lui i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani.

A doua parte a interviului cu Hüseyin Bayraktar va fi publicat de Moldovalive.md marți, 26 iulie. Urmează informații despre ce s-a întâmplat după expulzare, cum profesorul a ajuns în Uniunea Europeană și a cerut azil politic.

#liceul orizont #profesor turc #MOLDOVALIVE.MD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.