Seceta devine cel mai puternic aliat al lui Putin şi al gazului său. Energia în pericol, criza alimentară se amplifică

24 Iul. 2022, 15:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iul. 2022, 15:26 // Actual //  bani.md

„Prognozele nefavorabile pentru lunile următoare ar putea compromite rezervele de apă şi vor menţine la un nivel extrem de ridicat competiţia pentru resurse energetice“, avertizează Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene într-unul din cele mai alarmante rapoarte de anul acesta privind seceta severă care afectează Europa. În context, Europa nu îşi raţionalizează doar consumul de energie, ci şi pe cel de apă în contextul unei secete care îi ameninţă mai mult ca niciodată secu­ritatea energetică şi alimentară.

Pe sectorul energetic, seceta şi Rusia fac o alianţă care poate transforma iarna aceasta într-un şoc pentru Europa. Nu doar energia hidro este în pericol, ci şi cea nucleară, acolo unde apa din râuri este folosită pentru răcirea reactoarelor, dar şi cea pe cărbuni, unde barjele pline de lignit care alimentează marile centrale riscă să ajungă blocate în râurile secate. Rămân gazul lui Putin şi un robinet care se deschide în funcţie de capriciile liderului de la Kremlin.

„Seceta este un dar de la natură pentru Putin şi face ca Europa să devină şi mai dependentă de gazul rusesc într-un moment în care Kremlinul reduce drastic livrările. Iarna caldă de anul trecut a lucrat în favoarea Europei prin faptul că cererea de energie a rămas scăzută. Acum, lipsa ploilor lucrează împotriva continentului“, avertizează Bloomberg.

Franţa, Spania, Portugalia şi Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randa­mentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

„A fost declarată secetă intensă în cinci regiuni din Italia, iar insuficienţa apei disponibile a condus la mai multe restricţii de utilizare în municipalităţi. Măsuri similare de limitare a utilizării apei s-au luat şi în Franţa“, se mai arată în studiul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

Franţa a avut o producţie totală de cereale 67,1 de milioane de tone în 2021 şi România a avut o producţie de 34 de milioane de tone, ceea ce înseamnă că împreună au realizat 34% din producţia totală a UE (296 mil. tone), potrivit calculelor facute de ZF pe baza datelor Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene. Pentru acest an, estimările erau ca cele două state să producă 91,7 de milioane de tone de cereale, ceea ce ar fi însemnat 31% din producţia totală a UE. Cele două ţări au în total o suprafaţă cultivată cu cereale de aproape 15 milioane de hectare, adică 27% din suprafaţa agricolă a UE (52 mil. hectare), potrivit sursei citate anterior.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

24 Iul. 2026, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2026, 17:33 // Actual //  Ursu Victor

Directorul interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, susține că salariile din companie sunt justificate de responsabilitatea și riscurile specifice sectorului energetic, în contextul dezbaterilor publice privind remunerațiile mari din întreprinderile de stat.

Într-un interviu acordat NewsMaker, Buzatu a declarat că subiectul salariilor este unul sensibil și că interesul public față de veniturile altora este firesc.

„Întotdeauna a fost un subiect foarte sensibil. Oamenii au fost mereu interesați să știe cât câștigă alții în comparație cu ei”, a spus șeful Energocom.

Acesta a evitat să intre în polemica cu privire la nivelul remunerațiilor, dar a invocat o zicală potrivit căreia oamenii ar trebui să se concentreze mai degrabă asupra propriilor venituri decât asupra câștigurilor altora.

„Nu vreau să intru în aceste dezbateri, dar există o vorbă: nu trebuie să te uiți la cheltuielile altuia, ci la propriile venituri”, a afirmat Buzatu.

Directorul Energocom a subliniat că salariile din industria gazelor și energiei electrice reflectă complexitatea activității, volumul operațiunilor și riscurile asumate de angajați.

„Salariile din industria energiei electrice și a gazelor corespund riscurilor, cifrei de afaceri și specificului activității. Nu este deloc simplu să achiziționezi energie electrică sau gaze și să asiguri livrarea lor. Este o muncă enormă și implică riscuri foarte mari”, a declarat acesta.

Potrivit lui Buzatu, activitatea din sectorul energetic nu poate fi comparată cu cea din alte domenii, având în vedere rolul strategic al companiilor care asigură aprovizionarea țării cu gaze și energie electrică.

Subiectul salariilor de la Energocom a intrat în atenția publică după ce declarația de avere a lui Eugeniu Buzatu a arătat că directorul interimar al companiei a încasat în 2025 un salariu anual de circa 1,2 milioane de lei, echivalentul a aproape 100 de mii de lei pe lună. În condițiile în care în data de 15 iulie, instituția pe care o conduce a solicitat ANRE majorarea cu 45,2% a tarifului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, până la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.