Seceta devine cel mai puternic aliat al lui Putin şi al gazului său. Energia în pericol, criza alimentară se amplifică

24 Iul. 2022, 15:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iul. 2022, 15:26 // Actual //  bani.md

„Prognozele nefavorabile pentru lunile următoare ar putea compromite rezervele de apă şi vor menţine la un nivel extrem de ridicat competiţia pentru resurse energetice“, avertizează Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene într-unul din cele mai alarmante rapoarte de anul acesta privind seceta severă care afectează Europa. În context, Europa nu îşi raţionalizează doar consumul de energie, ci şi pe cel de apă în contextul unei secete care îi ameninţă mai mult ca niciodată secu­ritatea energetică şi alimentară.

Pe sectorul energetic, seceta şi Rusia fac o alianţă care poate transforma iarna aceasta într-un şoc pentru Europa. Nu doar energia hidro este în pericol, ci şi cea nucleară, acolo unde apa din râuri este folosită pentru răcirea reactoarelor, dar şi cea pe cărbuni, unde barjele pline de lignit care alimentează marile centrale riscă să ajungă blocate în râurile secate. Rămân gazul lui Putin şi un robinet care se deschide în funcţie de capriciile liderului de la Kremlin.

„Seceta este un dar de la natură pentru Putin şi face ca Europa să devină şi mai dependentă de gazul rusesc într-un moment în care Kremlinul reduce drastic livrările. Iarna caldă de anul trecut a lucrat în favoarea Europei prin faptul că cererea de energie a rămas scăzută. Acum, lipsa ploilor lucrează împotriva continentului“, avertizează Bloomberg.

Franţa, Spania, Portugalia şi Italia se vor confrunta, probabil, cu această scădere a randa­mentului culturilor. Într-o anumită măsură sunt, de asemenea, afectate Germania, Polonia, Ungaria, Slovenia şi Croaţia. În Italia, bazinul fluviului Pad înregistrează cel mai înalt nivel de severitate a secetei.

„A fost declarată secetă intensă în cinci regiuni din Italia, iar insuficienţa apei disponibile a condus la mai multe restricţii de utilizare în municipalităţi. Măsuri similare de limitare a utilizării apei s-au luat şi în Franţa“, se mai arată în studiul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

Franţa a avut o producţie totală de cereale 67,1 de milioane de tone în 2021 şi România a avut o producţie de 34 de milioane de tone, ceea ce înseamnă că împreună au realizat 34% din producţia totală a UE (296 mil. tone), potrivit calculelor facute de ZF pe baza datelor Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene. Pentru acest an, estimările erau ca cele două state să producă 91,7 de milioane de tone de cereale, ceea ce ar fi însemnat 31% din producţia totală a UE. Cele două ţări au în total o suprafaţă cultivată cu cereale de aproape 15 milioane de hectare, adică 27% din suprafaţa agricolă a UE (52 mil. hectare), potrivit sursei citate anterior.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.