Calea ferată din enclava lui Krasnoselski la fier vechi! Cum le-au pus capac separatiștilor moldovenii cu ucrainenii

Repunerea în funcțiune a segmentului de cale ferată Basarabeasca – Beryzino, regiunea Odesa ar putea crea condiții bune pentru o creștere durabilă a exporturilor Republicii Moldova.

„Tronsonul are o lungime de 23 de km, dintre care doar 1,2 km pe teritoriul țării noastre, dar din punct de vedere al logisticii de transport are importanță strategică în regiunea Mării Negre pentru că asigură conexiunea mai multor porturi din Ucraina și România. Republica Moldova va putea importa/exporta mărfuri prin portul Ismail suplimentar la cel de la Reni, iar Ucraina – exporta în Moldova și în UE, suține ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Reluarea circulației trenurilor marfare pe segmentul Basarabeasca – Beryzino, cu ieșire la mare și ocolind Transnistria, va crește atractivitatea infrastructurii de transport a Moldovei în contextul cererii regionale și globale sporite la grâu, produse petroliere, minerale, îngrășăminte, alte poziții.

„Cu vechea nouă „scurtătură” feroviară operațională de azi, cu segment transnistrean al hotarului moldo-ucrainean închis și cu podul de la Kuchurhan aruncat în aer încă în prima lună de război, infrastructura feroviară și stocul rulant din stânga Nistrului devin un morman de fier vechi cu perspective mai mult decât incerte. Cea de a doua linie de cale ferată care traversează regiunea transnistreană la nord de mulți ani deservește aproape exclusiv uzina metalurgică de la Râbnița și a pierdut relevanța de tranzit”, susține ministrul Infrastructurii.

Până în prezent transportul rutier a fost cel mai frecvent utilizat de exportatorii moldoveni: 73,1% din mărfurile exportate în primul semestru au fost transportate cu transportul auto, 16,6% – pe calea maritimă și 9,6% – cu transportul feroviar.

Linia de cale ferată Basarabeasca-Berezino nu mai este utilizată din anul 1997. Or, refacerea tronsonului cu o lungime de 23 de kilometri a fost realizată de către feroviari într-un timp record – două luni.

După reabilitarea tronsonului de 22 de kilometri de cale ferată prin teritoriul Ucrainei și a unui tronson de 1 kilometru pe teritoriul Moldovei între stațiile Berezino-Basarabeasca va fi lansată legătura feroviară către Belgorod-Dnestrovsc până la portul Ismail și portul Reni.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#line ferată #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.