Calea ferată din enclava lui Krasnoselski la fier vechi! Cum le-au pus capac separatiștilor moldovenii cu ucrainenii

Repunerea în funcțiune a segmentului de cale ferată Basarabeasca – Beryzino, regiunea Odesa ar putea crea condiții bune pentru o creștere durabilă a exporturilor Republicii Moldova.

„Tronsonul are o lungime de 23 de km, dintre care doar 1,2 km pe teritoriul țării noastre, dar din punct de vedere al logisticii de transport are importanță strategică în regiunea Mării Negre pentru că asigură conexiunea mai multor porturi din Ucraina și România. Republica Moldova va putea importa/exporta mărfuri prin portul Ismail suplimentar la cel de la Reni, iar Ucraina – exporta în Moldova și în UE, suține ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Reluarea circulației trenurilor marfare pe segmentul Basarabeasca – Beryzino, cu ieșire la mare și ocolind Transnistria, va crește atractivitatea infrastructurii de transport a Moldovei în contextul cererii regionale și globale sporite la grâu, produse petroliere, minerale, îngrășăminte, alte poziții.

„Cu vechea nouă „scurtătură” feroviară operațională de azi, cu segment transnistrean al hotarului moldo-ucrainean închis și cu podul de la Kuchurhan aruncat în aer încă în prima lună de război, infrastructura feroviară și stocul rulant din stânga Nistrului devin un morman de fier vechi cu perspective mai mult decât incerte. Cea de a doua linie de cale ferată care traversează regiunea transnistreană la nord de mulți ani deservește aproape exclusiv uzina metalurgică de la Râbnița și a pierdut relevanța de tranzit”, susține ministrul Infrastructurii.

Până în prezent transportul rutier a fost cel mai frecvent utilizat de exportatorii moldoveni: 73,1% din mărfurile exportate în primul semestru au fost transportate cu transportul auto, 16,6% – pe calea maritimă și 9,6% – cu transportul feroviar.

Linia de cale ferată Basarabeasca-Berezino nu mai este utilizată din anul 1997. Or, refacerea tronsonului cu o lungime de 23 de kilometri a fost realizată de către feroviari într-un timp record – două luni.

După reabilitarea tronsonului de 22 de kilometri de cale ferată prin teritoriul Ucrainei și a unui tronson de 1 kilometru pe teritoriul Moldovei între stațiile Berezino-Basarabeasca va fi lansată legătura feroviară către Belgorod-Dnestrovsc până la portul Ismail și portul Reni.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#line ferată #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.