Calea ferată din enclava lui Krasnoselski la fier vechi! Cum le-au pus capac separatiștilor moldovenii cu ucrainenii

Repunerea în funcțiune a segmentului de cale ferată Basarabeasca – Beryzino, regiunea Odesa ar putea crea condiții bune pentru o creștere durabilă a exporturilor Republicii Moldova.

„Tronsonul are o lungime de 23 de km, dintre care doar 1,2 km pe teritoriul țării noastre, dar din punct de vedere al logisticii de transport are importanță strategică în regiunea Mării Negre pentru că asigură conexiunea mai multor porturi din Ucraina și România. Republica Moldova va putea importa/exporta mărfuri prin portul Ismail suplimentar la cel de la Reni, iar Ucraina – exporta în Moldova și în UE, suține ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Reluarea circulației trenurilor marfare pe segmentul Basarabeasca – Beryzino, cu ieșire la mare și ocolind Transnistria, va crește atractivitatea infrastructurii de transport a Moldovei în contextul cererii regionale și globale sporite la grâu, produse petroliere, minerale, îngrășăminte, alte poziții.

„Cu vechea nouă „scurtătură” feroviară operațională de azi, cu segment transnistrean al hotarului moldo-ucrainean închis și cu podul de la Kuchurhan aruncat în aer încă în prima lună de război, infrastructura feroviară și stocul rulant din stânga Nistrului devin un morman de fier vechi cu perspective mai mult decât incerte. Cea de a doua linie de cale ferată care traversează regiunea transnistreană la nord de mulți ani deservește aproape exclusiv uzina metalurgică de la Râbnița și a pierdut relevanța de tranzit”, susține ministrul Infrastructurii.

Până în prezent transportul rutier a fost cel mai frecvent utilizat de exportatorii moldoveni: 73,1% din mărfurile exportate în primul semestru au fost transportate cu transportul auto, 16,6% – pe calea maritimă și 9,6% – cu transportul feroviar.

Linia de cale ferată Basarabeasca-Berezino nu mai este utilizată din anul 1997. Or, refacerea tronsonului cu o lungime de 23 de kilometri a fost realizată de către feroviari într-un timp record – două luni.

După reabilitarea tronsonului de 22 de kilometri de cale ferată prin teritoriul Ucrainei și a unui tronson de 1 kilometru pe teritoriul Moldovei între stațiile Berezino-Basarabeasca va fi lansată legătura feroviară către Belgorod-Dnestrovsc până la portul Ismail și portul Reni.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#line ferată #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.