Putin testează voința reală a Europei de a-și vedea luminile stinse în apărarea Ucrainei

Războiul energetic dintre Rusia și Occident a explodat brusc, amenințând cu o luptă totală pentru putere în care Occidentul încearcă să limiteze prețul petrolului rusesc, iar Kremlinul întrerupe furnizarea de gaze către Europa.

Disputa imprevizibilă, în care ambele părți desfășoară arme neconvenționale de război economic, arată măsura în care războiul hibrid al Rusiei în Ucraina a fost extins pe noi terenuri. Președintele Vladimir Putin testează dorința reală a Europei de a vedea luminile stingându-se în apărarea suveranității Ucrainei, scrie The Guardian.

Gazprom, gigantul de stat care deține monopolul de gaz rusesc, a anunțat vineri după-amiază, 2 septembrie, că în timpul unui control de întreținere de rutină a fost descoperită o scurgere de ulei în principalele turbine cu gaz la compresoarele de pe gazoductul Nord Stream 1, care duce gazul din Siberia în nordul Germaniei prin Marea Baltică. Gazprom a spus că reparațiile vor dura o perioadă nedeterminată de timp, asta după nenumărate alte pauze neobișnuit de prelungite pentru întreținere.

Anunțul Rusiei – văzut în Vest ca un șantaj transparent – a venit la câteva ore după ce miniștrii de finanțe din G7 au continuat cu un plan elaborat, prezentat pentru prima dată de SUA la summitul liderilor G7 din iunie, pentru a limita prețul petrolului rusesc.

Scopul este introducerea plafonului încă din decembrie, privându-l pe Putin de resursele de care are nevoie pentru a finanța războiul peste iarnă. Până acum, Gazprom nu a avut de suferit din cauza cererii în scădere de gaz din partea Europei, compensând prin creșterea prețurilor globale la energie.
Stirea din anunțul miniștrilor de finanțe din G7 a fost că SUA au reușit să convingă o Germania sceptică anterior să examineze cu seriozitate propunerea.

Imediat ce reuniunea liderilor G7 s-a încheiat în iunie, înalți oficiali americani au venit la Londra pentru a discuta despre cum va funcționa ideea. Londra, centrul industriei asigurărilor de transport maritim, este indispensabilă planului. În esență, solicită asiguratorilor de transport maritim să nu ofere asigurare niciunui petrolier care intenționează să vândă petrolul peste un plafon de preț stabilit de G7.

O piesă îndrăzneață de intervenție pe piață, planul are și multe slăbiciuni. Asigurătorii susțin că nu știu prețul petrolului pe care nava pe care au asigurat-o îl va vinde.

Pentru ca schema să funcționeze, ar putea fi nevoie să paticipe țări importatoare de petrol neutre, cum ar fi India, altfel Rusia va găsi pur și simplu noi piețe pentru petrolul său. În special industria navală din Grecia ar putea fi afectată.

În ciuda muncii de la G7, nu a fost convenit niciun preț țintă și zgomotele din industria asigurărilor din Londra nu sunt entuziaste. Dar planul are acum sprijinul entuziast al Marii Britanii și, mai important, al secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen. Dar rămâne un plan pe termen lung.

Putin are deja la dispoziție pârghii distructive puternice

Prin contrast, Putin are deja la dispoziție pârghii distructive puternice. El a redus livrările la doar 20% din nivelul normal pe Nord Stream 1, contribuind la creșterea mare a prețurilor la gaze. Întrebarea este dacă intenționează să continue să se joace cu Europa, amenințând ocazional că va reduce livrările, sau să atace la jugulară prin oprirea completă a aprovizionării cu gaz.

Există un risc care s-ar putea întoarce, nu în ultimul rând dacă puternicii oligarhi ruși ai gazelor consideră că el le pune în pericol industria. Există un argument că, dacă intenționează să deterioreze serios industria germană, trebuie să lovească acum.
Germania susține că este în grafic în eforturile sale de a umple rezervele la 80% din capacitate. Dar industriașii și politicienii germani au avertizat că opririle ar putea duce la întreruperi de curent și posibile concedieri în masă.

În interiorul UE nu există nicio îndoială că Putin a manipulat aprovizionarea cu gaz de luni de zile, la fel cum multe țări au avertizat Germania că Putin va face dacă Berlinul va deveni prea dependent de gazul rusesc ieftin.
Comisia Europeană a acuzat gigantul rus Gazprom că a oprit furnizarea de gaze prin conducta Nord Stream din Marea Baltică către Germania folosind pretexte false, relatează dpa.

„Anunţul Gazprom din această după-amiază că închide din nou (Nord Stream) sub pretexte false este o altă confirmare a nefiabilităţii sale ca furnizor”, a scris vineri seara pe Twitter un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

„Este, de asemenea, o dovadă a cinismului Rusiei, deoarece preferă să arunce gaze
în loc să onoreze contracte”, a precizat sursa citată.

Potrivit producătorului de turbine Siemens Energy o scurgere de petrol nu justifică din punct de vedere tehnic oprirea gazoductului Nord Stream, decisă de Gazprom după descoperirea unor astfel de scurgeri într-o turbină.

Germania a indicat vineri că aprovizionarea cu gaze este asigurată, în pofida deciziei gigantului rus Gazprom de a prelungi oprirea gazoductului Nord Stream, care a sporit temerile privind o penurie de gaze la iarnă, potrivit France Presse.

„Situaţia pe piaţa gazelor este tensionată, dar securitatea aprovizionării este garantată”, a afirmat o purtătoare de cuvânt a Ministerului german al Economiei într-un comunicat.
Fără a comenta anunţul Gazprom, purtătoarea de cuvânt a declarat că Germania „văzuse deja lipsa de fiabilitate a Rusiei în cursul ultimelor săptămâni”.

Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat: „Anunțul Gazprom în această după-amiază de închidere din nou a Nord Stream 1 sub pretexte greșite este o altă confruntare a neîncrederii sale ca furnizor”.
El a adăugat: „Este și o dovadă a cinismului Rusiei”.

Dar Rusia, acuzată de nenumărate crime de război pe câmpul de luptă și de relațiile sale economice cu Germania în zdrențuri, cu greu va plânge la astfel de acuzații.

#gaze #Europa #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă