Moldova va avea noi parcuri eoliene cu baterii de stocare: patru consorții, desemnate câștigătoare

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un conflict pornit de miliardarul polonez Rafał Brzoska, fondatorul companiei de curierat InPost, împotriva Meta capătă acum dimensiune politică, după ce autoritățile de la Varșovia au cerut Comisiei Europene să sancționeze gigantul american cu 250 de milioane de euro pentru modul în care gestionează reclamele frauduloase și conținutul fals distribuit pe platformele sale.

Brzoska a criticat public Meta după ce imaginea sa ar fi fost folosită fără acord în materiale publicitare înșelătoare. Omul de afaceri a cerut companiei să ia măsuri mai ferme împotriva conținutului fraudulos și a reclamelor care folosesc identitatea unor persoane cunoscute pentru a promova scheme de investiții sau alte escrocherii.

Scandalul s-a amplificat după apariția pe Facebook a unui videoclip deepfake în care ar fi fost folosită o versiune generată cu inteligență artificială a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, pentru promovarea unui program de investiții fraudulos.

Guvernul polonez a reacționat dur și a cerut intervenția Comisiei Europene. Ministrul pentru afaceri digitale, Krzysztof Gawkowski, a anunțat că se așteaptă ca Bruxelles-ul să demareze rapid procedurile care ar putea duce la amendarea Meta.

„Acest Vest Sălbatic de pe platformă trebuie să se termine”, a declarat Gawkowski, cerând companiei să introducă imediat instrumente eficiente pentru eliminarea escrocheriilor, a publicității false și a promovării aplicațiilor ilegale.

Într-o postare publicată joi pe X, ministrul polonez a prezentat prima pagină a unei scrisori datate 26 august și adresate Hennei Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

În document, autoritățile poloneze susțin că amploarea reclamelor frauduloase indică probleme serioase în modul în care funcționează sistemul publicitar al uneia dintre cele mai mari platforme online de pe piața unică europeană.

Varșovia mai acuză că, în pofida sesizărilor repetate venite din partea autorităților și a echipelor poloneze de securitate cibernetică, Meta nu ar fi reușit să implementeze măsuri suficient de eficiente pentru combaterea reclamelor frauduloase.

Cazul lui Brzoska a devenit astfel parte a unei dispute mai largi privind responsabilitatea marilor platforme tehnologice pentru conținutul sponsorizat distribuit utilizatorilor și pentru folosirea deepfake-urilor în fraude financiare.