Toamna se numără diversiunile. În Moldova

Dacă nu prin atac armat, devenit improbabil după eșecurile din Ucraina, rușii vor încerca să provoace destabilizări majore în Republica Moldova pentru a obține alegeri anticipate și a debarca actuala putere proeuropeană, scrie Vitalie Ciobanu într-un editorial pentru DW.

Mai multe voci prezic mișcări de protest în această toamnă la Chișinău și în alte localități.

Inițiatorii prezumați ai acestor diversiuni sunt Șor, Plahotniuc și Platon – oligarhii fugari, cercetați penal în absență. Scumpirile și apropierea iernii le vor oferi prilejul să exploateze fricile populației, să le canalizeze împotriva guvernării.

Din 1 octombrie rușii ar putea opri gazele pentru Republica Moldova, întrucât, spune ministrul Andrei Spânu, cel care a negociat toamna trecută noul contract cu Gazprom, ar intra în vigoare o nouă formulă de calcul al prețului la gaze, mai avantajoasă pentru moldoveni. În realitate, o decizie de sistare a gazului s-ar combina cu protestele planificate de opoziția pro-rusă de la Chișinău, i-ar sufla în vele, cum se spune.

Opoziția reproșează actualei puteri că nu se duce la Moscova să cerșească un preț mai mic la gaze. Asta i-au cerut, obraznic, și liderii găgăuzi președintei Maia Sandu, săptămâna trecută, la Comrat, ceea ce guvernarea nu-și poate permite. Ar însemna să spargă frontul solidarității cu Ucraina, să compromită relațiile cu Occidentul, acum după ce Moldova a devenit stat-candidat la aderare. Ar fi curată sinucidere politică.

Emisari pro-ruși de la Chișinău, în discuții la Moscova

Presa de la Chișinău a scris sâmbătă, 10 septembrie, că la Moscova s-au deplasat (nu se știe pe ce cale) trei deputați din parlamentul de la Chișinău: Reghina Apostolova și Petru Jardan de la partidul „Șor” (cercetați și ei penal într-o vreme, dar cercetați degeaba, ca și șeful lor de partid), însoțiți de Constantin Starîș de la comuniști și socialiști.

Citez mai departe dintr-un comunicat plasat pe un site apropiat opoziției: „Deputații moldoveni au analizat, împreună cu președintele Comitetului pentru Relații Internaționale al Dumei de Stat al Federației Ruse, Leonid Sluțki, posibilitatea dezvoltării relațiilor comercial-economice cu raionul Orhei. Printre subiectele centrale au fost reluarea exporturilor producătorilor agricoli din Orhei în Rusia și aprovizionarea regiunii cu gaze naturale, în contextul crizei energetice care afectează Republica Moldova.”

Trădare, dar să știm și noi, nu-i așa?… De ce Orhei? Pentru că acesta e fieful „pribeagului” Ilan Șor, oraș condus în continuare de un primar de la acest partid. Nu e clar cum ar putea obține gaz mai ieftin regiuni separate ale Republicii Moldova, decât dacă ar trage rușii conducte aeriene peste Ucraina spre Comrat și Orhei sau dacă ar săpa tuneluri de zeci de mii de kilometri. Miza vizitei celor trei la Moscova este una propagandistică, de pregătire a viitoarelor proteste „de masă”.

Zboruri civile Chișinău-Moscova?

Subiectul gazelor nu e singurul speculat de pro-ruși. Acum două zile, compania Air Moldova, deținută de doi cetățeni israelieni, în spatele cărora se află tot Ilan Șor, anunța că de la 1 octombrie va relua zborurile spre și din Federația Rusă. Ce coincidență! Adică un pod aerian pentru agentura Moscovei, și asta în timp ce Uniunea Europeană și-a închis demult spațiul aerian pentru ruși.

„Este o minciună, o știre deliberată, lansată de cei care vor să destabilizeze Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu, președintele Parlamentului. În consecință, Autoritatea Aeronautică Civilă din Moldova a interzis operatorilor aerieni naționali să efectueze zboruri spre Rusia, dar putem fi siguri că provocările nu se vor opri aici. Observatorii scenei politice basarabene atrag atenția și asupra activității subversive a Casei Ruse de la Chișinău, care continuă să promoveze teza că moldovenii ar fi unul din „popoarele Rusiei”, văzuți în Uniunea Sovietică drept niște „ruși italieni” (sic!).

Guvernanții de la Chișinău dau senzația că se mișcă prea lent, că întreprind acțiuni împotriva unor infractori periculoși abia după ce presa îi trage de mânecă. Justiția, procuratura, instituțiile abilitate cu siguranța națională, în pofida unor schimbări la vârf din ultimul timp, lucrează amatoristic, par complet defazate, închistate într-o inerție păgubitoare, așteaptă indicații „de sus” pentru identificarea inamicilor interni și externi. Ar trebui să le spună cineva în față: „Domnilor, ori livrați rezultate pe potriva fișei postului pentru care sunteți plătiți, ori eliberați fotoliile!”

Schimbări și remanieri guvernamentale

Întrebarea este de unde să găsești alții mai buni? După ce și președinta Maia Sandu a vorbit despre nevoia unor schimbări în guvern, constrânsă de criticile presei și de derapajele unor miniștri, iată că și premierul Natalia Gavrilița a recunoscut că vor trebui făcute remanieri în Executiv, dar și demiteri la nivelele inferioare ale aparatului de stat, „nu pentru că oamenii respectivi n-ar fi fost buni, a precizat ea, ci pentru că avem nevoie de o impulsionare pe anumite sectoare” – încercând astfel să apere intangibilitatea cabinetului său. Lăsați perifrazele, îți vine să spui, mai multă determinare, doamnă prim-ministru!

Dacă în primele luni ale invaziei rusești prudența guvernării moldovene era de înțeles – debarcarea rușilor la Odessa părea încă posibilă (ea încă nu poate fi exclusă cu totul), azi, „umblatul pe vârfuri” nu se justifică sub nicio formă. Moscova nu are nicio simpatie pentru actuala guvernare de la Chișinău și în războiul hibrid pe care îl poartă împotriva Republicii Moldova își va activa, în pragul iernii, toate resursele.

#diversiuni #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.