Toamna se numără diversiunile. În Moldova

Dacă nu prin atac armat, devenit improbabil după eșecurile din Ucraina, rușii vor încerca să provoace destabilizări majore în Republica Moldova pentru a obține alegeri anticipate și a debarca actuala putere proeuropeană, scrie Vitalie Ciobanu într-un editorial pentru DW.

Mai multe voci prezic mișcări de protest în această toamnă la Chișinău și în alte localități.

Inițiatorii prezumați ai acestor diversiuni sunt Șor, Plahotniuc și Platon – oligarhii fugari, cercetați penal în absență. Scumpirile și apropierea iernii le vor oferi prilejul să exploateze fricile populației, să le canalizeze împotriva guvernării.

Din 1 octombrie rușii ar putea opri gazele pentru Republica Moldova, întrucât, spune ministrul Andrei Spânu, cel care a negociat toamna trecută noul contract cu Gazprom, ar intra în vigoare o nouă formulă de calcul al prețului la gaze, mai avantajoasă pentru moldoveni. În realitate, o decizie de sistare a gazului s-ar combina cu protestele planificate de opoziția pro-rusă de la Chișinău, i-ar sufla în vele, cum se spune.

Opoziția reproșează actualei puteri că nu se duce la Moscova să cerșească un preț mai mic la gaze. Asta i-au cerut, obraznic, și liderii găgăuzi președintei Maia Sandu, săptămâna trecută, la Comrat, ceea ce guvernarea nu-și poate permite. Ar însemna să spargă frontul solidarității cu Ucraina, să compromită relațiile cu Occidentul, acum după ce Moldova a devenit stat-candidat la aderare. Ar fi curată sinucidere politică.

Emisari pro-ruși de la Chișinău, în discuții la Moscova

Presa de la Chișinău a scris sâmbătă, 10 septembrie, că la Moscova s-au deplasat (nu se știe pe ce cale) trei deputați din parlamentul de la Chișinău: Reghina Apostolova și Petru Jardan de la partidul „Șor” (cercetați și ei penal într-o vreme, dar cercetați degeaba, ca și șeful lor de partid), însoțiți de Constantin Starîș de la comuniști și socialiști.

Citez mai departe dintr-un comunicat plasat pe un site apropiat opoziției: „Deputații moldoveni au analizat, împreună cu președintele Comitetului pentru Relații Internaționale al Dumei de Stat al Federației Ruse, Leonid Sluțki, posibilitatea dezvoltării relațiilor comercial-economice cu raionul Orhei. Printre subiectele centrale au fost reluarea exporturilor producătorilor agricoli din Orhei în Rusia și aprovizionarea regiunii cu gaze naturale, în contextul crizei energetice care afectează Republica Moldova.”

Trădare, dar să știm și noi, nu-i așa?… De ce Orhei? Pentru că acesta e fieful „pribeagului” Ilan Șor, oraș condus în continuare de un primar de la acest partid. Nu e clar cum ar putea obține gaz mai ieftin regiuni separate ale Republicii Moldova, decât dacă ar trage rușii conducte aeriene peste Ucraina spre Comrat și Orhei sau dacă ar săpa tuneluri de zeci de mii de kilometri. Miza vizitei celor trei la Moscova este una propagandistică, de pregătire a viitoarelor proteste „de masă”.

Zboruri civile Chișinău-Moscova?

Subiectul gazelor nu e singurul speculat de pro-ruși. Acum două zile, compania Air Moldova, deținută de doi cetățeni israelieni, în spatele cărora se află tot Ilan Șor, anunța că de la 1 octombrie va relua zborurile spre și din Federația Rusă. Ce coincidență! Adică un pod aerian pentru agentura Moscovei, și asta în timp ce Uniunea Europeană și-a închis demult spațiul aerian pentru ruși.

„Este o minciună, o știre deliberată, lansată de cei care vor să destabilizeze Republica Moldova”, a declarat Igor Grosu, președintele Parlamentului. În consecință, Autoritatea Aeronautică Civilă din Moldova a interzis operatorilor aerieni naționali să efectueze zboruri spre Rusia, dar putem fi siguri că provocările nu se vor opri aici. Observatorii scenei politice basarabene atrag atenția și asupra activității subversive a Casei Ruse de la Chișinău, care continuă să promoveze teza că moldovenii ar fi unul din „popoarele Rusiei”, văzuți în Uniunea Sovietică drept niște „ruși italieni” (sic!).

Guvernanții de la Chișinău dau senzația că se mișcă prea lent, că întreprind acțiuni împotriva unor infractori periculoși abia după ce presa îi trage de mânecă. Justiția, procuratura, instituțiile abilitate cu siguranța națională, în pofida unor schimbări la vârf din ultimul timp, lucrează amatoristic, par complet defazate, închistate într-o inerție păgubitoare, așteaptă indicații „de sus” pentru identificarea inamicilor interni și externi. Ar trebui să le spună cineva în față: „Domnilor, ori livrați rezultate pe potriva fișei postului pentru care sunteți plătiți, ori eliberați fotoliile!”

Schimbări și remanieri guvernamentale

Întrebarea este de unde să găsești alții mai buni? După ce și președinta Maia Sandu a vorbit despre nevoia unor schimbări în guvern, constrânsă de criticile presei și de derapajele unor miniștri, iată că și premierul Natalia Gavrilița a recunoscut că vor trebui făcute remanieri în Executiv, dar și demiteri la nivelele inferioare ale aparatului de stat, „nu pentru că oamenii respectivi n-ar fi fost buni, a precizat ea, ci pentru că avem nevoie de o impulsionare pe anumite sectoare” – încercând astfel să apere intangibilitatea cabinetului său. Lăsați perifrazele, îți vine să spui, mai multă determinare, doamnă prim-ministru!

Dacă în primele luni ale invaziei rusești prudența guvernării moldovene era de înțeles – debarcarea rușilor la Odessa părea încă posibilă (ea încă nu poate fi exclusă cu totul), azi, „umblatul pe vârfuri” nu se justifică sub nicio formă. Moscova nu are nicio simpatie pentru actuala guvernare de la Chișinău și în războiul hibrid pe care îl poartă împotriva Republicii Moldova își va activa, în pragul iernii, toate resursele.

#diversiuni #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.