Curg milioane de dolari de la FMI! Revizorul a debursat 27 milioane dolari

Republica Moldova a primit 27 milioane dolari de la FMI după, după ce instituția financiară a debursat banii, se arată în informația fondului.

Fondul spune că războiul din Ucraina a avut un impact major asupra economiei moldovenești pe fundalul majorării costurilor la energie.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat primele analize în cadrul Aranjamentelor privind Facilitatea extinsă de credit (ECF) și Facilitatea extinsă a fondului (FEP) pe 40 de luni pentru Republica Moldova. Acest lucru permite debursarea imediată a sumei de 20,65 milioane DST (aproximativ 27 milioane USD), utilizabile pentru sprijin bugetar, aducând plățile totale ale Moldovei în cadrul acordurilor mixte FEC/FEP la 185,95 milioane DST (aproximativ 242 milioane USD).

Consecințele războiului din Ucraina continuă să afecteze perspectivele Moldovei. Se așteaptă ca economia să stagneze pe termen scurt, inflația rămânând ridicată pe fondul creșterii prețurilor la alimente și energie. În ciuda semnelor de reziliență, se preconizează că deficitele de cont curent și bugetele vor crește semnificativ în anul curent. Riscurile la adresa perspectivelor rămân excepțional de ridicate, inclusiv cele legate de criza energetică regională. Implementarea programului din Moldova rămâne puternică în ciuda mediului dificil, cu îndeplinirea angajamentelor importante ale programului în domeniile guvernanței fiscale și financiare, precum și a statului de drept și anticorupție.

În urma discuțiilor Consiliului Executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar, a făcut următoarea declarație:

„Multe provocări continuă să cântărească foarte mult asupra Moldovei, inclusiv deversările din războiul Rusiei în Ucraina, impactul negativ al inflației în creștere asupra puterii de cumpărare și preocupările privind securitatea energetică. Ca urmare, perspectivele economice ale Moldovei rămân supuse unor riscuri interne și externe excepțional de mari.

„În ciuda acestor provocări, autoritățile rămân ferm angajate în programul sprijinit de Fond, care are ca scop sprijinirea persoanelor vulnerabile, avansând în același timp reformele de guvernare și abordând nevoile de dezvoltare pentru a crea condiții pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii. Aceștia și-au îndeplinit cu succes angajamentele structurale privind guvernanța fiscală, supravegherea sectorului financiar și întărirea legislației anticorupție și chiar au inclus condiționalități suplimentare pentru a sprijini agenda fiscală structurală.

„Menținerea acestui impuls puternic de politică va fi esențială pentru a asigura granturi suplimentare și finanțare concesională de la donatori, necesare pentru a finanța presiuni unice asupra cheltuielilor, pentru a menține rezerve fiscale adecvate și pentru a reduce dependența de finanțarea internă pe termen scurt. Implementarea continuă a reformelor și planificarea de urgență vor ajuta, de asemenea, Moldova să creeze o bază solidă pentru o creștere puternică și favorabilă incluziunii.

„Eforturile pe termen scurt ale autorităților rămân concentrate în mod corespunzător pe reducerea inflației în creștere, protejând în același timp pe cei mai vulnerabili de creșterea costurilor cu energie și alimente. Menținerea unui mix adecvat de politici va fi esențială în viitor, având în vedere presiunile inflaționiste persistente, constrângerile de finanțare bugetară și riscurile excepționale de scădere în jurul valorii de referință. În plus, sunt necesare eforturi concertate pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor, pentru a stimula credibilitatea bugetului, pentru a mobiliza veniturile interne și pentru a promova reformele energetice și ale întreprinderilor de stat.

„Salvgardarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este esențială pentru consolidarea credibilității acesteia și consolidarea eficienței politicilor, în special având în vedere mediul actual extrem de incert. În acest sens, adoptarea promptă a legislației de consolidare a autonomiei instituționale a Băncii Naționale a Moldovei până la sfârșitul lunii octombrie este critică. Consolidarea supravegherii și reglementării financiare rămâne, de asemenea, importantă, mai ales având în vedere vulnerabilitățile din sectorul nebancar”.

#bani #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși cardurile și plățile online câștigă tot mai mult teren, numerarul continuă să joace un rol important în viața de zi cu zi a europenilor. Un studiu recent al Băncii Centrale Europene, citat de Euronews, arată că, în pofida declinului constant, banii cash rămân esențiali în multe state, influențați de cultură, obiceiuri și nivelul de digitalizare.

Potrivit sondajului realizat de BCE, în anul 2024, suma medie de numerar pe care o persoană o are asupra sa în zona euro este de 59 de euro. Diferențele dintre state sunt semnificative: în Olanda oamenii poartă în medie doar 35 de euro, în timp ce în Luxemburg și Cipru suma ajunge la 82 de euro. În rândul celor mai mari economii europene, Germania se află pe primul loc, cu o medie de 69 de euro în portofel, iar Franța înregistrează cea mai scăzută valoare, de aproximativ 50 de euro. Italia se apropie de limita inferioară, iar Spania se situează ușor peste media zonei euro.

Specialiștii subliniază că utilizarea numerarului este puternic influențată de specificul cultural. Țările din sudul Europei, unde comerțul de proximitate și interacțiunile directe sunt mai frecvente, rămân mai atașate de plățile cash. În schimb, statele din nordul continentului, în special cele scandinave, au adoptat mult mai rapid plățile electronice și serviciile bancare digitale. Diferențele nu țin doar de tehnologie, ci și de nivelul de încredere în instituțiile financiare, precum și de preocupările legate de confidențialitatea datelor personale.

Datele BCE arată că ponderea plăților în numerar la punctele de vânzare a scăzut constant în ultimii ani. Dacă în 2016 aproape 79% dintre tranzacții erau realizate cash, în 2024 procentul a coborât la 52%. În termeni de valoare, ponderea numerarului a scăzut de la 54% la 39%. Chiar și așa, peste jumătate dintre tranzacțiile din zona euro sunt încă achitate în numerar, iar în 14 din cele 20 de state membre cash-ul rămâne metoda de plată cea mai frecvent utilizată. În țări precum Malta, Slovenia, Austria sau Italia, peste 60% dintre plăți se fac încă în numerar.

În paralel, cardurile bancare reprezintă deja 39% din totalul tranzacțiilor și 45% din valoarea acestora, iar plățile prin telefon sau smartwatch sunt în creștere rapidă, mai ales în rândul tinerilor și în economiile cu un grad ridicat de digitalizare. Olanda și Finlanda sunt considerate exemplele cele mai clare ale acestei tranziții, unde numerarul este acceptat de tot mai puține afaceri, în special în restaurante și cafenele.

În Republica Moldova, potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cetățenii renunță treptat la cash și aleg tot mai des cardurile bancare și portofelele electronice. La sfârșitul primului semestru al anului curent, în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card. Conform BNM, plățile fără numerar reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor efectuate de deținătorii de carduri, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate constituie doar 9,5%.

În primele șase luni ale anului, moldovenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar de la bancomate au avut loc în aproximativ 15 milioane de cazuri, însă pentru sume mai mari, totalizând 49,4 miliarde de lei.