Alexandru Slusari: 17 mii de tone de grâu urmează să fie scoase din țară după 30 aprilie. DOCS

Cele 17 mii de tone scoase din rezerva de stat urmează să fie exportate după data de 30 aprilie. Declarația aparține deputatului Platformei DA, Alexandr Slusari, care afirmă că, singura cale de a preveni acest lucru este interzicerea exportului.

Potrivit lui Slusari, camioanele companiilor, beneficiare a grâului din rezerva de stat continuă să stocheze grâul în portul Giurgiulești, ca apoi să-l exporte.

„Vaja Jhashi cunoaște foarte bine arta lobismului în Republica Moldova. Vedeți rezultatele expertizei grâului, efectuată în portul Giurgiulești. Pentru 17 mii tone. Este indicată roada grâului 2020, deși se cunoaște că din rezerva de stat a fost eliberat grâu din anul 2016. Glutenul 22, deși grâul din rezerva de stat a avut alt indicator de gluten. Sau expertiza este falsificată sau grâul din rezervă a fost amestecat cu alt grâu. În orice caz, pentru mine este clar că după 30 aprilie, data limită de livrare a grâului în port, conform contractului între Agrofloris Nord și compania din grupul Trans Oil, se pregătește exportul celor 17 mii tone. Grâul continuă să vină în port”,afirmă Slusari.

Deputatul anexează șu unele documente, care demonstrează cele declarate, scrie realitatea.md.

Slusari afirmă că, unica ieșire legală din situația, fără tensiuni în Portul Giurgiulești este interzicerea exportului de grâu.

Amintim că, recent, în spațiul public au apărut informații că, din rezerva de stat se scoate grâul, roada anului 2016, pentru a fi înnoit cu roada anului 2021. Președinția a propus Guvernului interzicerea exportului acestuia până la data de 30 mai, însă Executivul s-a limitat la două săptămâni. Consiliul Suprem de Securitate a recomandat ca grâul să fie distribuit crescătorilor de animale și agenților economici din domeniul panificației.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.