Proprietarii de sere din Ţările de Jos reduc producţia de legume şi flori. Nu vor putea face față crizei energetice

10 Oct. 2022, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Oct. 2022, 16:41 // Actual //  MD Bani

Proprietarii de sere din Ţările de Jos au început să reducă producţia de legume şi flori şi aproape o zecime dintre ei se aşteaptă să fie forţaţi să-şi declare insolvenţa în curând din cauza agravării crizei energetice în Europa, arată un sondaj efectuat de organizaţie reprezentativă din sector, transmite Bloomberg.

Graţie serelor, Ţările de Jos au devenit al doilea mare exportator mondial de produse agricole, după SUA. Însă, industria de opt miliarde de euro a crescut datorită gazelor naturale ieftine şi acum se confruntă cu o criză care va accelera tranziţia la alte surse de energie şi care ar putea provoca falimentul multor firme.

Cel mai recent sondaj efectuat de Asociaţia reprezentativă a proprietarilor de sere din Ţările de Jos, Glastuinbouw Nederland, este unul din ultimele semnale cu privire la modul în care criza energetică face mai scumpă producţia de bunuri şi mărfuri. Un sfert din suprafaţa cultivată din Ţările de Jos a fost eliminată şi 8% din proprietarii de sere se aşteaptă că vor depune cererea de plasare în insolvenţă în acest an.

Ţările de Jos sunt cel mai mare exportator mondial de flori şi unul din marii producători europeni de fructe şi legume proaspete. Serele din Ţările de Jos sunt deosebit de vulnerabile la costurile cu iluminatul şi încălzirea unor structuri care acoperă o suprafaţă de teren echivalentă cu 17.000 de terenuri de fotbal.

Chiar dacă preţurile mondiale la alimente au mai scăzut în ultimele luni, comparativ cu vârfurile atinse imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, ele sunt în continuare mult mai mari decât în mod normal pentru această perioadă a anului şi noi perturbări în aprovizionare ar putea alimenta o nouă creştere a inflaţiei produselor alimentare.

Cultivatorii de legume din Ţările de Jos sunt doar unul din sectoarele cheie din Europa care este forţat să îşi reducă producţia. Producţiile de îngrăşăminte şi ulei vegetal ale regiunii au fost şi ele afectate, în timp ce firmele din sectorul metalelor au închis unele facilităţi sau au redus producţia ca urmare a creşterii costurilor.

15 Sept. 2026, 15:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Sept. 2026, 15:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Capitala Republicii Moldova, Chișinău, ocupă locul 443 în Indicele Global al Orașelor pentru 2026, realizat de Oxford Economics. În topul care cuprinde 1 000 de orașe, Chișinăul este precedat de Bari, Italia, aflat pe locul 442, și urmat de Kota Bharu din Malaezia, pe poziția 444.

Clasamentul ia în calcul cinci aspecte importante pentru viața dintr-un oraș: economia, capitalul uman, calitatea vieții, mediul și guvernarea. Astfel, Chișinăul stă cel mai bine la economie (locul 351), mediu (404) și calitatea vieții (437), în timp ce cele mai slabe rezultate sunt la capital uman (619) și guvernare (518), ambele fiind în ultimele 40% ale clasamentului.

Primele trei poziții sunt ocupate de New York, Londra și Paris. În top 10 mai apar Seattle, San Francisco, Dublin, Boston, San Jose, Tokyo și Zurich.

Chișinăul este clasat mai jos decât mai multe capitale din regiune. Budapesta ocupă locul 111, Sofia – 303, Kiev – 304, iar Moscova – 313. În schimb, capitala Moldovei se află înaintea Odessei, care este pe locul 605.

Clasamentul arată că orașele americane au rezultate foarte bune în special la economie și capital uman, în timp ce orașele europene sunt avantajate de calitatea vieții, mediu și guvernare.

La finalul clasamentului se află orașe din China, Haiti, India și Nigeria. Orașul Sokoto din Nigeria ocupă ultima poziție, 1 000.

Potrivit Oxford Economics, orașele asiatice ar putea deveni tot mai importante în următorii ani, pe măsură ce creșterea economică și productivitatea contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai.