Criza sectorului imobiliar din China se adânceşte. Vine o criză financiară

Capacitatea Chinei de a stăvili criza din sectorul imobiliar este din nou pusă sub semnul întrebării după ce un dezvoltator privat cu susţinere de stat pentru finanţare s-a alăturat unei liste din ce în ce mai lungi de firme din sector care intră în default, scrie Bloomberg.

CIFI Holdings Group nu a reuşit să plătească la timp dobânda unei obligaţiuni în dolari cu maturitate pe 8 octombrie, avertizând că ar putea întâmpina probleme similare la datoriile offshore.

Defaultul este îndeosebi îngrijorător pentru că CIFI era considerat un barometru al succesului unui nou efort al Beijingului de a folosi garanţii de stat pentru a ajuta un grup select de dezvoltatori să acceseze finanţare locală.

Dificultăţile constructorului servesc de asemenea drept indicator al provocărilor pe care liderii chinezi le întâmpină în a revitaliza un motor economic cheie înaintea Congresului Partidului Comunist.

„Este prea târziu ca autorităţile să mai poată susţine sectorul acum”, arată Charles MacGregor, de la Lucror Analytics. Încrederea în rândul cumpărătorilor de locuinţe şi creditorilor pare complet erodată.

În alt semn al cererii aproape inexistente de locuinţe, unele autorităţi locale din China cumpără locuinţe în vrac de la dezvoltatori şi încurajează entităţile de stat să procedeze la fel în încercarea de susţinere a pieţei imobiliare.

Piaţa proprietăţii, cu o contribuţie de aproximativ un sfert la PIB-ul chinez întâmpină probleme majore, declanşând o serie de efecte secundare care afectează creşterea celei de-a doua mari economii a lumii, notează Financial Times.

Logan Wright, de la Rhodium Group, caracterizează situaţia drept o „criză financiară în slow motion“.

Ce a început ca o criză a proprietăţii se transformă acum într-o criză financiară la nivelul autorităţilor locale.

Cu declinul pieţei, mii de vehicule de finanţare de la acest nivel fie încep să ducă lipsă de fonduri, fie sunt în pragul unor defaulturi fără precedent, spun analiştii.

Criza ar putea cuprinde şi sectorul bancar, avertizează FMI, potrivit Bloomberg.

O analiză a fondului arată că 45% dintre dezvoltatori ar putea fi incapabili să-şi acopere obligaţiile privind datoriile cu câştiguri, iar 20% dintre aceştia ar putea deveni insolvenţi.

Într-un scenariu, 15% din băncile mici din China s-ar putea prăbuşi.

#criza financiara #sectorul imobiliar #criză #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.